Blog

În luna martie sărbătorim mamele! Acestea protejează viitoarea generație, aduc căldură în familie, oferă alinare și ghidează pașii celor mici către viitor. Mamele creează acea experiență pentru copii în care totul este sigur, liniștit și lipsit de griji.

Deși experiența de a crește un copil este fascinantă și plină de momente de neuitat, puțin se vorbește despre procesul de a deveni mamă. Dincolo de bucuria și entuziasmul unei noi vieți, acest drum vine cu transformări profunde, atât emoționale, cât și fizice. Gravidele trec printr-un carusel de emoții – de la fericire și nerăbdare la îngrijorare.

Pe lângă aceasta, sarcina presupune și numeroase schimbări fizice, vizite regulate la medic, analize de bază și pregătiri pentru naștere.

Astăzi, vrem să vă oferim câteva sfaturi practice pentru acest eveniment semnificativ din viața voastră.

Deși sarcina ar trebui să fie o perioadă liniștită, viața modernă nu ne oferă întotdeauna posibilitatea unui ritm lent, relaxant. Știm că multe femei jonglează cu numeroase responsabilități, de la cele de familie până la cele aferente locului de muncă. Tocmai de aceea, dorim să aducem în atenția viitoarelor mămici un subiect deosebit de important: odihna în timpul sarcinii.

În acest articol, ne propunem să îți oferim câteva sfaturi pentru a menține o stare odihnită.

Nașterea prematură, caracterizată prin venirea pe lume a unui copil înainte de 37 de săptămâni de sarcină, este o provocare majoră pentru sănătatea publică, atât la nivel global, cât și în România. Sarcina la termen durează aproximativ 40 de săptămâni, iar cu cât copilul este născut mai devreme, cu atât riscurile pentru a dezvolta complicatii sunt mai mari.

Cancerul mamar este cea mai frecventă formă de cancer ce apare la femei. Deși este mai des întâlnit la vârste înaintate, aproximativ 1 din 7 cazuri apar sub vârsta de 45 ani.

Sportul în perioada sarcinii este încă un subiect controversat pentru multe gravide. Multe viitoare mame nu știu dacă este recomandat să facă efort fizic sau nu și, în caz afirmativ, ce tipuri de activități sunt sigure pentru a nu pune în pericol sarcina. Însă, venim cu vești bune: sportul nu numai că este benefic pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Cu cât ești mai activă și în formă în această perioadă, cu atât mai ușor te vei adapta la schimbările din corpul tău și la creșterea în greutate.

Un stil de viață activ te va ajuta, de asemenea, să faci față mai bine procesului de naștere. Dovezile științifice arată că femeile care practică exerciții fizice în timpul sarcinii au mai puține probleme în trimestrul al treilea și în travaliu.

În acest articol, îți vom oferi câteva mituri des crezute de către gravide, beneficiile sportului în sarcină și câteva exerciții pe care le poți efectua în siguranță.

Acidul folic este forma sintetică a folatului, cunoscut și sub denumirea de vitamina B9. Acesta are un rol esențial în organismul nostru, contribuind considerabil la formarea și multiplicarea celulelor, mai ales a globulelor roșii, cât și la sintetizarea și repararea ADN-ului.

În timpul sarcinii, nevoia de folat crește semnificativ, deoarece corpul gravidei trece prin transformări majore și multiplicarea celulelor se produce într-un ritm accelerat.

În medicină, prima săptămână a lunii august este dedicată alimentației la sân. Pentru o nouă mămică, acest moment este unul fascinant, un prim pas în creșterea copilului, ce nu numai hrănește micuțul, ci și formează o legătură mult mai strânsă între cei doi. Laptele matern este hrana cea mai potrivită pentru un nou-născut, fiind foarte bogată în nutrienții necesari în primele 6 luni de viață. Alăptarea este unul din subiectele cele mai discutate după nașterea bebelușului și, în acest articol, ne propunem să îți vorbim despre câteva beneficii cheie care vin în urma acesteia, dar și să îți oferim câteva sfaturi.

Vara aceasta ne bucurăm de căldura placută a soarelui, însă trebuie să recunoaștem riscurile considerabile pe care le prezintă căldura extremă pentru femeile însărcinate.

Efectele soarelui puternic sunt resimțite de către toate persoanele și sunt intensificate pentru viitoarele mame. În perioada sarcinii, vascularizația către piele crește, iar corpul se luptă să se răcorească din cauza temperaturii bazale mai ridicate și a ritmului cardiac mai rapid. Prin schimbările hormonale, femeia nu doar că se va simți mai bine la temperaturi mai joase, însă acești factori o sensibilizează în fața complicațiilor pe care căldura le provoacă.

Sindromul Down este cea mai cunoscută și frecventă trisomie.

Riscul de avea un copil cu Sindrom Down crește cu vârsta maternă, mai ales după 35 ani.

Testul combinat de screening de trimestrul I reprezintă prima întâlnire a viitoarei mame cu specialistul în medicină materno-fetală. Pe lângă ecografia morfologică de prim trimestru, testul presupune și analize din sângele matern (dublu test) și se face între săptămânile 11-14 de sarcină. Acesta este deosebit de important pentru că diagnostichează malformațiile fetale majore și evaluează riscul pentru cele mai frecvent întâlnite anomalii cromozomiale (Sindroamele Down, Edwards si Patau). De asemenea, screeningul determină și riscul de complicații specifice sarcinii precum preeclampsie, restricție de creștere intrauterină, naștere prematură. Testul de screening combinat are o acuratețe de peste 90% în depistarea anomaliilor cromozomiale majore.

Testarea ADN-ului fetal din sângele matern este o altă metodă de screening non-invazivă pentru anomaliile cromozomiale, pe care specialistul în medicină materno-fetală o poate recomanda începând din săptămâna 10. Testul are o acuratețe mare, de peste 99% în depistarea sindromului Down. Se recomandă de către specialistul în medicină materno-fetală, în funcție de rezultatele screeningului combinat de trimestrul 1 sau dacă părinții doresc o acuratețe mai mare a screeningului. Este important de menționat că testarea ADN-ului fetal din sângele matern nu ar trebui să înlocuiască testul combinat de screening de trimestrul 1.

Gravidele trebuie să înțeleagă importanța ambelor teste. Evaluarea ecografică din cadrul testului de screening combinat este foarte importantă pentru că diagnostichează  malformații fetale structurale majore ce pot fi incompatibile cu viața sau asociate cu dizabilități majore, si evaluează riscul pentru complicațiile specifice sarcinii, pentru care se poate administra un tratament specific.

În cazul unui rezultat pozitiv obținut la unul dintre testele de screening (testul de screening combinat trimestrul I sau testarea ADN-ului din sângele matern) acesta trebuie confirmat ulterior cu ajutorul metodelor de diagnostic invazive. Aceste proceduri sunt recomandate de către specialistul în medicină materno-fetală în funcție de vârsta gestațională.

Biopsia de vilozități coriale se realizează între săptămânile 11 – 14 de sarcină și presupune recoltarea de țesut placentar care conține informații despre ADN-ul fătului. Amniocenteza se realizează în săptămânile 16-24 de sarcină și presupune recoltarea de lichid amniotic.

Cea mai mare acuratețe o are screeningul precoce de trimestru I. Majoritatea feților cu Sindrom Down pot avea mai multe semne ce pot fi evidențiate ecografic precum translucență nucală crescută (cantitate de lichid crescută din spatele gâtului), os nazal mai putin calcificat (os nazal absent), anomalii cardiace structurale sau funcționale. De asemenea, există modificări specifice ale testelor biochimice (dublul test).

In trimestrele II și III de sarcină pot fi evidențiate anomalii ale tubului digestiv, ale tractului urinar, anomalii cardiovasculare, ale sistemului nervos central, anomalii musculoscheletice, faciale sau probleme de creștere.

Trebuie precizat că o parte dintre copiii cu Sindrom Down nu prezintă anomalii structurale majore ce pot fi evidențiate ecografic.

Diagnosticarea malformațiilor fetale din primul trimestru de sarcină este esențială pentru ca viitorii părinți să poată lua decizia potrivită, dar și pentru o conduită medicală individualizată pe parcursul sarcinii și al nașterii. Majoritatea pacientelor mele care prezintă sarcini cu astfel de probleme aleg să întrerupă sarcina, în mare parte din cauza faptului că în România există puține centre specializate pentru îngrijirea copiilor cu Sindrom Down.

1 din aproximativ 700 de copii care se nasc la nivel global este afectat de Sindromul Down. În România, Comisia Europeană evidenția existența a aproximativ 4500 de pacienți cu această afecțiune, statisticile neoficiale vorbind însă de existența a peste 30.000 de astfel de pacienți. Speranța de viață pentru persoanele afectate a crescut în ultimile decenii ajungând până la 60-80 de ani. Persoanele cu Sindrom Down prezintă frecvent anomalii cardiace, ale tubului digestiv, pot avea un sistem imunitar deficitar, hipotonime (imposibilitatea mușchilor de a se contracta), deficiențe vizuale și auditive, prezintă cel mai adesea probleme de dezvoltare neurocognitive.

Cu un număr în creștere al pacienților cu Sindrom Down, este nevoie, atât în România, cât și la nivel global de programe dedicate de dezvoltare și incluziune socială. De asemenea, acești pacienți au nevoie de centre specializate care să ofere servicii de terapie ocupațională, logopedie, recuperare și alte servicii specializate.

Aproximativ 1 din 100 de sarcini din România este multiplă.

O treime dintre gemeni sunt identici și două treimi neidentici. Gemenii identici apar atunci când un singur ovul este fertilizat și ulterior se împarte în 2, având ca rezultat gemeni identici, de același sex. În cazul gemenilor neidentici, două ovule diferite sunt fertilizate și ulterior implantate în uter.

Sarcinile monocoriale (cu gemeni identici) apar spontan la 1 din 250 de femei, 1 din 3 sarcini cu gemeni fiind de acest tip. Vârsta crescută a femeilor care devin mame și fertilizarea au drept consecință creșterea numărului sarcinilor de acest tip. Astfel, sarcinile monocoriale apar în 1 din 50 de fertilizări in vitro, precum și 1 din 25 de stimulări ovariene.

Gravidele cu sarcini multiple prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații materne precum preeclampsia, diabetul gestațional, colestaza de sarcină (mâncărime severă la nivelul membrelor). Sarcinile multiple pot prezenta complicații fetale, printre cele mai frecvente numărându-se nașterea prematură, restricția de creștere, sindromul transfuzor-transfuzat sau secvența anemie policitemie. 

În cazul gemenilor identici, riscul de mortalitate până la 24 de săptămâni este de 6 ori mai mare comparativ cu al gemenilor neidentici, gemenii identici prezentând cu 50% mai multe anomalii cromozomiale comparativ cu sarcinile singulare. 

Este important ca sarcina multiplă să fie urmărită și de un specialist în medicină materno-fetală. Recomand ca viitoarele mame aflate într-o astfel de situație să consulte și un specialist în medicină materno-fetală și să facă toate controalele medicale la termenele stabilite.