Etichete: Clinica Bless

Author Bless Categories Clinica Bless

Nașterea naturală vs. nașterea cezariană: avantaje și dezavantaje

Când te apropii de momentul nașterii, alegerea modului în care îți vei aduce copilul pe lume devine una dintre cele mai importante decizii. Fiecare viitoare mamă ajunge să cântărească nenumărate detalii: cât de sigură este fiecare opțiune, ce presupune din punct de vedere fizic și emoțional, dar și ce recomandă medicul sau ce reguli există la spitalul unde va avea loc nașterea. Deși există scenarii în care opțiunile pot fi limitate din motive medicale, în multe cazuri decizia rămâne la latitudinea ta.

Subiectul nașterii naturale versus cezariană stârnește, de ani buni, dezbateri intense atât între specialiști, cât și între părinți. S-au scris mii de articole, există o mulțime de păreri pro și contra, iar miturile legate de fiecare variantă circulă ușor, mai ales în mediul online. Dincolo de toate aceste discuții, cel mai important este ca orice alegere să fie privită fără judecată, cu respect pentru dorințele și nevoile fiecărei femei.

Prioritatea este întotdeauna siguranța mamei și a copilului. Sunt situații în care medicul recomandă clar cezariana, iar în alte cazuri, nașterea naturală poate fi opțiunea potrivită. 

Acest articol își propune să clarifice principalele avantaje și dezavantaje ale ambelor variante, astfel încât să iei o decizie informată și potrivită pentru tine și copilul tău.

Nasterea naturala

Avantaje

  • Recuperare mai rapidă: Mama se recuperează, în general, mai repede și poate reveni la activitățile obișnuite în doar câteva săptămâni.
  • Spitalizare mai scurtă: De obicei, perioada petrecută în spital este mai mică după o naștere naturală, comparativ cu cezariana.
  • Fără operație majoră: Se evită riscurile asociate intervențiilor chirurgicale, precum infecțiile, sângerările sau complicațiile date de anestezie.
  • Contact rapid cu bebelușul: Mama își poate ține bebelușul în brațe și începe alăptarea imediat.
  • Beneficii pentru imunitatea copilului: Bebelușul este expus la bacteriile benefice din flora mamei, ceea ce poate ajuta la dezvoltarea sistemului imunitar.
  • Legătură emoțională mai rapidă: Contactul piele pe piele și alăptarea în primele momente după naștere ajută la formarea legăturii dintre mamă și copil.
  • Nașteri viitoare mai ușoare: Există șanse mai mari ca viitoarele sarcini și nașteri să decurgă fără complicații grave, cum ar fi placenta previa.
  • Experiență personalizată: Nașterea naturală permite mamei, copilului și familiei să trăiască o experiență mai autentică și mai apropiată de firesc.

Dezavantaje

  • Durere crescută: Nașterea pe cale naturală este recunoscută pentru intensitatea durerii, însă există opțiuni medicale pentru gestionarea acesteia, precum epidurală, analgezice sau gaz ilariant.
  • Riscul de travaliu prelungit: Dacă mama obosește sau bebelușul nu este bine poziționat, travaliul se poate prelungi mult peste așteptări.
  • Posibilitatea unei epiziotomii: Uneori, pentru a ajuta copilul să iasă, medicul poate face o incizie care necesită apoi suturi și perioadă de vindecare.
  • Posibilitatea unei cezariene de urgență: În caz de complicații pentru mamă sau copil, nașterea naturală poate fi întreruptă și transformată într-o cezariană, ceea ce poate fi dezamăgitor pentru mamele care și-au dorit o experiență naturală.

Nașterea cezariană

Avantaje

  • Evită traumatismele vaginale: Nașterea prin cezariană previne rupturile perineale și alte leziuni care pot apărea la o naștere naturală.
  • Salvatoare în cazuri de risc: Este adesea soluția necesară și sigură atunci când viața mamei sau a copilului ar putea fi pusă în pericol la o naștere vaginală.
  • Planificare exactă: Poți ști din timp ziua și ora nașterii, ceea ce ajută familia să se organizeze și reduce stresul așteptării.
  • Indispensabilă în anumite situații: Pentru anumite poziții ale copilului sau complicații, cezariana este singura opțiune sigură.

Dezavantajele

  • Recuperare dificilă și de durată: Operația cezariană înseamnă o perioadă mai lungă de refacere, adesea cu mai multe zile de stat în spital și restricții pentru activitățile zilnice.
  • Operație în sine aduce riscuri: Orice intervenție chirurgicală poate aduce probleme precum infecții, hemoragii sau cheaguri de sânge, dar și reacții neplăcute la anestezie.
  • Durere persistentă după naștere: Incizia la nivelul abdomenului provoacă, de obicei, dureri care pot afecta confortul mamei pentru câteva săptămâni.
  • Sarcinile viitoare pot fi mai complicate: O cezariană anterioară poate face mai dificilă o naștere naturală la următoarea sarcină și poate aduce riscuri suplimentare, precum ruptura uterină.

Este absolut firesc să ai temeri sau nelămuriri legate de ambele variante de naștere. Cel mai important este să discuți deschis cu medicul tău, de preferat cu un specialist în obstetrică. Medicul ar trebui să te asculte, să-ți înțeleagă dorințele, să te ajute să iei decizia potrivită pentru tine și copilul tău și să respecte orice ai alege.

PROGRAMEAZĂ-TE
Author Bless Categories Clinica Bless

Diabetul gestational – ce este, cauze și factori de risc

În perioada prenatală, unele gravide se pot confrunta cu o modificare temporară a felului în care organismul gestionează zahărul din sânge. Acest fenomen este diabetul gestațional, apare chiar și la persoanele fără istoric de diabet și poate trece neobservat la început. Efectele nu se limitează doar la mamă, ci pot influența și starea de bine a copilului pe parcursul sarcinii și după naștere.

De regulă, după naștere, glicemia revine la normal, dar experiența diabetului gestațional crește probabilitatea de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu. De aceea, mămica trebuie să își monitorizeze sănătatea în continuare, după naștere. Însă, cel mai bine este să prevenim diabetul gestațional din timp.

Cauza

În timpul sarcinii, organismul unei femei trece prin transformări complexe, inclusiv schimbări hormonale importante care pot influența modul în care corpul folosește zahărul. Pe fondul acestor modificări, unele femei ajung să aibă o sensibilitate mai scăzută la insulină, iar acest lucru face ca nivelul glicemiei să crească peste valorile normale. În lipsa unei cantități suficiente de insulină, zahărul rămâne în sânge, ceea ce duce la apariția diabetului gestațional.

Factori de risc care contribuie la diabetul gestațional

Nu orice gravidă are același risc de a dezvolta diabet gestațional. Există însă anumite situații care cresc probabilitatea de apariție a acestei probleme. Iată câteva dintre cele mai frecvente:

  • Greutate corporală crescută înainte de sarcină
  • Istoric familial de diabet (părinți sau frați cu această afecțiune)
  • Sarcina la vârsta de peste 25 de ani
  • Prezența sindromului ovarelor polichistice
  • Lipsa activității fizice regulate
  • Glicemie modificată la analize anterioare sau prediabet
  • Diabet gestațional în sarcini anterioare
  • Nașterea, în trecut, a unui copil cu greutatea peste 4 kg

Dacă te gândești să rămâi gravidă, discută din timp cu medicul tău și analizează împreună acești factori de risc. Astfel, poți lua din start cele mai bune decizii pentru sănătatea ta și a viitorului tău copil.

Modalități de a preveni diabetul gestațional

Prevenirea diabetului gestațional începe cu adoptarea unor obiceiuri sănătoase, încă dinainte de sarcină. Alegând câteva schimbări simple în stilul de viață, poți reduce semnificativ riscul apariției acestei afecțiuni. Iată ce poți face concret:

  • Fii activă zilnic. Chiar și plimbările scurte sau urcatul scărilor contează atunci când vrei să îți menții glicemia sub control
  • Alege porții potrivite și nu te grăbi la masă, ca să eviți supraalimentarea
  • Încearcă să ajungi la o greutate sănătoasă înainte de sarcină, iar dacă deja a început, discută cu medicul despre ce înseamnă o creștere în greutate normală pentru tine
  • Include cât mai multe legume, fructe și cereale integrale în meniul zilnic, evitând alimentele bogate în zahăr sau grăsimi nesănătoase
  • Fă-ți un obicei din a fi activă și în timpul sarcinii: înotul, mersul pe jos sau exercițiile ușoare sunt de mare ajutor
  • Nu uita că schimbările mici, dar constante, cum ar fi mersul pe jos mai mult sau alegerea scărilor în loc de lift, pot avea un impact semnificativ pe termen lung

Crezi că este posibil să ai diabet gestațional?

Cel mai bine este să discuți deschis cu medicul tău. Acesta îți va recomanda analizele potrivite și, la nevoie, te va îndruma către un medic diabetolog. Un specialist în diabet te va ajuta să găsești tratamentul potrivit pentru tine și îți va oferi cele mai bune sfaturi pentru a avea o sarcină cât mai sănătoasă, asigurând totodată o monitorizare atentă pe tot parcursul sarcinii.

Dacă ai întrebări sau ai nevoie de o evaluare de specialitate, te invităm să programezi o consultație la diabetologul din clinica noastră. Grija pentru sănătatea ta și a copilului tău este prioritatea noastră!

Scris de Naomy Matache, scriitor de conținut

PROGRAMEAZĂ-TE
Author Bless Categories Clinica Bless

Anxietatea în sarcină: ce este și cum o gestionăm

Anxietatea prenatală

Suntem bucuroși să luăm parte zilnic la călătoria emoționantă a gravidelor, și deși pentru multe femei sarcina este o perioadă plină de bucurie, poate deveni și un motiv real de îngrijorare. Dincolo de ecografii și planuri pentru viitor, unele viitoare mame se confruntă cu stări de neliniște intensă, temeri legate de sănătatea copilului, de naștere sau de schimbările în relațiile personale și situația financiară. Aceste emoții sunt o reacție firească la un moment de transformare majoră. Hormonii, oboseala, frica de necunoscut pot declanșa sau amplifica anxietatea prenatală.

Schimbările hormonale din sarcină și impactul lor asupra emoțiilor

Estrogenul – hormonul intensității emoționale
Nivelul de estrogen crește de câteva sute de ori pe parcursul sarcinii. Acest hormon este esențial pentru dezvoltarea bebelușului și menținerea sarcinii, dar în același timp poate amplifica sensibilitatea emoțională și schimbările bruște de dispoziție.

Progesteronul – hormonul care induce somnolență
Progesteronul are un efect calmant asupra organismului și contribuie la relaxarea mușchilor uterini. Totuși, această acțiune vine la pachet cu o senzație de oboseală accentuată și, în unele cazuri, cu o predispoziție spre anxietate.

Oxitocina – hormonul atașamentului
Cunoscută ca „hormonul iubirii”, oxitocina pregătește mama pentru conexiunea emoțională cu bebelușul. Este responsabilă de intensificarea sentimentelor de apropiere, dar poate aduce și o vulnerabilitate emoțională crescută.

Cortizolul – hormonul stresului
Cortizolul joacă un rol important în adaptarea organismului la schimbările sarcinii. În cantități moderate, susține nivelul de energie, însă atunci când crește prea mult, poate favoriza apariția episoadelor de panică și neliniște.

Semne că anxietatea în sarcină devine serioasă

Deși este normal să ai emoții și griji în perioada sarcinii, există situații care prezintă semne de alarmă. Atunci când simptomele devin persistente și îți afectează calitatea vieții, este un semn că te confrunți cu o formă de anxietate ce necesită mai multă atenție. Iată câteva dintre acestea la care trebuie să ai grijă:

  • palpitații rapide sau bătăi neregulate ale inimii
  • valuri de căldură și transpirații abundente fără efort fizic
  • dificultăți de somn chiar și atunci când există timp pentru odihnă
  • scrâșnirea dinților, mai ales pe timpul nopții
  • tensiune bruscă în corp: maxilar încleștat, buze strânse, pumni încordați
  • neliniște constantă și imposibilitatea de a sta liniștită
  • gânduri care nu se opresc și senzația că „se va întâmpla ceva rău”
  • greață sau disconfort digestiv fără cauză evidentă
  • modificări ale apetitului sau nevoii de a merge la toaletă
  • scăderea dorinței sexuale și dificultăți în a te relaxa

Sfaturi pentru a gestiona anxietatea prenatală

Pe lângă sprijinul medical, partea psihologică joacă un rol esențial în echilibrul emoțional al gravidelor. Iată câteva recomandări utile:

  • acordă-ți zilnic timp doar pentru tine – o baie caldă, un podcast relaxant sau o plimbare scurtă pot face minuni
  • rămâi activă fizic prin mișcări ușoare precum mersul pe jos, yoga prenatală sau înotul (după ce discuți cu medicul)
  • practică exerciții de respirație profundă și tehnici de relaxare pentru a calma stresul și tensiunea
  • încearcă să te odihnești suficient, construind o rutină de seară liniștitoare și evitând ecranele înainte de culcare
  • notează-ți gândurile într-un jurnal – scrisul te poate ajuta să înțelegi tiparele anxietății și să găsești soluții
  • discută deschis cu alte femei însărcinate; grupurile de sprijin sau forumurile pot oferi înțelegere și conexiune
  • lasă familia și prietenii să te ajute cu sarcinile practice, fără să te simți vinovată
  • oferă-ți blândețe și acceptă că aceste stări fac parte din procesul sarcinii

Bineînțeles, un psiholog poate face o diferență uriașă. Terapia prin vorbit este una dintre cele mai eficiente metode de reducere și prevenire a anxietății, pentru că îți oferă un spațiu sigur, lipsit de judecată, unde poți să te exprimi liber. Consilierea este personalizată, ține cont de situația ta unică, de personalitatea ta și de nevoile tale reale și te ajută să te pregătești emoțional pentru schimbarea majoră pe care o aduce sarcina și venirea pe lume a bebelușului.

La Bless, punem la dispoziție psiholog cu experiență în lucrul cu gravide, familiarizat cu provocările emoționale specifice acestei perioade. Printr-o abordare practică și empatică, te sprijinim să îți regăsești echilibrul interior.

PROGRAMEAZĂ-TE
Author Bless Categories Clinica Bless

Anemia în sarcină – simptome, riscuri și soluții pentru o sarcină sănătoasă

Oboseala în sarcină este un simptom des întâlnit, dar uneori poate ascunde o problemă serioasă – anemia. Această afecțiune afectează una din trei gravide la nivel mondial. În continuare vei afla care sunt cauzele, simptomele, riscurile pentru mamă și copil, cât și ce soluții există pentru a o preveni și trata.

Ce este anemia maternă și cât de frecvent apare?

Anemia în sarcină apare atunci când organismul nu are suficiente globule roșii sănătoase sau când acestea nu conțin destulă hemoglobină – proteina care transportă oxigenul către organe și către făt.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, anemia se definește printr-un nivel al hemoglobinei (Hb) sub 11 g/dl la gravide. Ghidurile Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG) și Comitetul Britanic pentru Standarde ȋn Hematologie (BCSH) recunosc limitele <11 g/dl în trimestrul I, respectiv <10,5 g/dl în trimestrul II și III.

  • 10–10,9 g/dl – anemie ușoară
  • 7–9,9 g/dl – anemie moderată
  • <7 g/dl – anemie severă

Nu este o problemă rară: peste o treime dintre femeile însărcinate la nivel global suferă de anemie, iar multe nu știu acest lucru.

Tipuri de anemie în sarcină

  • Anemia feriprivă (cea mai frecventă): cauzată de lipsa fierului
  • Anemia prin deficit de vitamina B12: afectează producția globulelor roșii
  • Anemia prin deficit de acid folic: cu risc de malformații fetale (defecte de tub neural)

În continuare, vom detalia anemia feriprivă, cea mai frecventă și cu impact major în sarcină.

De ce apare anemia feriprivă în sarcină?

În timpul sarcinii, necesarul de fier crește semnificativ, mai ales în trimestrul al treilea, ajungând la 20–30 mg/zi. Dacă acest aport nu este acoperit, se instalează deficitul de fier și, ulterior, anemia.

Cauze frecvente:

  • Dietă săracă în fier. Lipsa alimentelor bogate în fier duce rapid la carențe.
  • Sarcini apropiate. Corpul nu apucă să-și refacă rezervele de fier.
  • Grețuri și vărsături frecvente. Se pierd nutrienți esențiali în primele luni.
  • Afecțiuni digestive. Ulcerele sau polipii pot reduce absorbția fierului.
  • Menstruații abundente anterior. Rezervele de fier pot fi deja scăzute.
  • Sarcină multiplă. Nevoile nutriționale sunt mai mari decât în sarcina unică.
  • Boli genetice sau cronice. Afectează producția de globule roșii normale.
  • Donări de sânge frecvente. Pot duce la epuizarea fierului înainte de sarcină.
  • Anemie în antecedente. Cresc șansele ca problema să reapară.
  • Vârstă adolescentină. Nevoile nutriționale sunt mai mari în această etapă.

Cum recunoști anemia în sarcină?

Simptome frecvente

  • senzație de oboseală accentuată și slăbiciune generală
  • dificultăți de respirație, mai ales la efort
  • paloare la nivelul pielii și mucoaselor
  • amețeli sau dezechilibru
  • bătăi rapide ale inimii (tahicardie, palpitații)
  • dificultăți de concentrare, „ceață mentală”

Simptome mai puțin frecvente

  • dureri de cap persistente
  • senzație de frig, chiar și în medii încălzite
  • vânătăi apărute cu ușurință
  • limbă inflamată, dureroasă sau netedă (glosită)
  • sindromul picioarelor neliniștite (nevoie de a mișca picioarele în repaus)

Manifestări sugestive pentru deficit de fier

  • unghii fragile sau „scobite” (koilonychie)
  • căderea părului (alopecie)
  • pofte neobișnuite – ex. gheață, cretă, hârtie (pica, în special pagofagia)

Cum se pune diagnosticul anemiei materne în sarcină?

Primul pas pentru a depista hemoglobina scăzută în sarcină este o hemoleucogramă completă (HLG), obligatorie la începutul sarcinii, la 28 de săptămâni și ori de câte ori apar simptome. 

Pentru stabilirea tipului de anemie, medicul poate recomanda și:

  • Feritină serică (cel mai bun marker al rezervelor de fier)
  • Vitamina B12 serică și folatului seric
  • Electroforeza hemoglobinei (pentru excluderea talasemiei)

Ce riscuri are anemia netratată?

Anemia netratată nu afectează doar starea de bine a mamei, ci și sănătatea copilului, crescând riscul de prematuritate și dezvoltare deficitară.

  • Pentru mamă: oboseală severă, risc crescut de hemoragie la naștere, complicații cardiace, depresie post-partum, necesar de transfuzie
  • Pentru făt: greutate mică la naștere, prematuritate, defecte de tub neural, anemie neonatală, întârzieri de dezvoltare

Cum se tratează anemia în sarcină?

Tratamentul depinde de tipul și severitatea anemiei.

  • Anemia ușoară–moderată: suplimente cu fier (preferabil săruri feroase), acid folic și, dacă este cazul, vitamina B12.
  • Alternative moderne: fier lipozomal/sucrosomial (mai bine tolerat), lactoferină (cu rol imunomodulator).
  • Anemia severă: uneori necesită administrare de fier intravenos sau transfuzie.

Recomandări practice:

  • Fierul se absoarbe mai bine pe stomacul gol, cu vitamina C (ex. un pahar de suc de portocale).
  • Evită administrarea împreună cu lapte, cafea, ceai sau ciocolată – acestea reduc absorbția.
  • Respectă monitorizarea medicală prin analize repetate la 6–8 săptămâni.

Cum poate fi prevenită anemia?

  • Adoptă o dietă echilibrată, bogată în fier și vitamine
     Consumă carne roșie slabă, ficat, leguminoase, verdețuri cu frunze verzi, ouă și fructe bogate în vitamina C (care ajută la absorbția fierului).
  • Ia suplimente prenatale doar la recomandarea medicului
     Dozele de fier, acid folic sau vitamina B12 trebuie personalizate, pentru că automedicația poate fi inutilă sau chiar dăunătoare.
  • Fă monitorizare regulată prin analize de sânge
     Hemoleucograma și feritina trebuie urmărite pe parcursul sarcinii pentru a depista la timp scăderea rezervelor de fier.
  • Programează un consult preconcepțional – Ideal, corectarea deficiențelor se face înainte de sarcină, pentru a începe gestația cu rezerve optime de fier și vitamine.

Concluzie

Anemia în sarcină este frecventă, dar diagnosticată și tratată la timp, poate fi ținută sub control, prevenind complicații pentru mamă și copil. Sănătatea ta și a copilului tău depinde de echilibrul tău. Hai să ne asigurăm împreună că sarcina ta decurge în siguranță, fără riscuri inutile.

Scris de Dr. Livia Mihaela Apostol

Medic specialist obstetrică-ginecologie și specialist medicină materno-fetală

PROGRAMEAZĂ-TE
Author Bless Categories Clinica Bless

Primele semne de sarcină

Primul gând apare adesea înainte de orice confirmare: „Oare sunt însărcinată?” Chiar înainte ca menstruația să întârzie, corpul poate începe să transmită semnale subtile. Uneori, aceste schimbări sunt ușor de trecut cu vederea; alteori, sunt suficient de diferite încât să trezească întrebări.

Primele săptămâni după concepție sunt o perioadă delicată, în care simptomele pot fi absente, discrete sau neașteptate. În timpul vieții sexuale, trebuie să îți asculți corpul și să știi la ce semne să fii atentă, chiar dacă nu toate femeile le experimentează la fel.

În acest articol, trecem în revistă cele mai comune semne timpurii ale sarcinii, explicând ce înseamnă fiecare și când ar putea apărea. Informațiile te pot ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă în corpul tău și când e momentul potrivit să faci un test sau consulti medicul.

Întârzierea menstruației sau prezența foarte ușoară a acesteia

Pentru multe femei care au un ciclu menstrual regulat, lipsa menstruației este adesea primul semn. Dacă trece o săptămână sau mai mult de la data la care te așteptai să înceapă menstruația și aceasta întârzie, este posibil ca organismul să fi început deja o sarcină. Dacă ciclurile tale sunt neregulate, întârzierea nu înseamnă neapărat o sarcină, dar nici nu trebuie ignorată.

Totuși, unele femei pot experimenta o sângerare ușoară în primele săptămâni, atunci când ovulul se implementează.

Urinarea frecventă

Dacă ai început să mergi mai des la toaletă, chiar și pe timpul nopții, ar putea fi un semn de sarcină. În primele săptămâni, volumul de sânge din corp crește considerabil pentru a susține dezvoltarea sarcinii. Această schimbare pune mai multă presiune pe rinichi, care încep să filtreze fluidele mai intens; rezultatul fiind o vezică mai plină, mai des.

Senzație de greață

Greața este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute simptome asociate sarcinii timpurii. De obicei apare între săptămânile patru și șase, dar poate începe chiar mai devreme. Deși se spune că apare dimineața, acest disconfort poate apărea în orice moment al zilei și poate varia de la o simplă stare de greață până la episoade de vărsături frecvente.

Schimbările de dispoziție: valuri emoționale neașteptate

În primele săptămâni de sarcină, echilibrul emoțional poate deveni mai fragil decât de obicei. Fără un motiv clar, poți trece de la calm la iritare sau de la bună dispoziție la lacrimi într-o clipă. Aceste oscilații sunt influențate de creșterea rapidă a hormonilor, în special estrogen și progesteron, care pregătesc corpul pentru sarcină, dar au și un impact direct asupra stării tale psihice. Este normal să te simți mai sensibilă, mai vulnerabilă sau mai ușor de rănit în această perioadă.

Sânii sensibili

Una dintre primele schimbări pe care unele femei le observă în sarcină este legată de aspectul și sensibilitatea sânilor. În primele săptămâni de după concepție, creșterea nivelului de hormoni poate face ca sânii să devină mai sensibili la atingere, ușor dureroși sau chiar umflați. Uneori, pot apărea furnicături, iar zona din jurul mamelonului, areola, se poate închide la culoare sau mări.

Schimbări olfactive și alimentare

Este posibil ca alimentele familiare să nu mai aibă același gust sau să devină pur și simplu respingătoare. Multe femei observă o sensibilitate crescută la mirosuri sau apariția unui gust ciudat, adesea descris ca metalic, care persistă indiferent de ce mănâncă. În același timp, pot apărea pofte neașteptate pentru alimente pe care, poate, nici nu le consumai înainte.

Cafeaua, ceaiul sau mâncărurile grase pot începe să te dezguste, iar mirosurile care înainte nu te deranjau, precum cel de mâncare gătită sau parfum, pot deveni brusc greu de suportat. Toate acestea sunt efecte normale ale schimbărilor hormonale care influențează percepțiile senzoriale. Deși pot fi derutante, aceste modificări sunt temporare și fac parte din procesul prin care corpul tău se adaptează la sarcină.

Dacă experimentezi aceste semne, este indicat să apelezi la un test de sarcină. Dacă acesta este pozitiv, calea cea mai sigură este să mergi la medicul specialist în medicină materno-fetală, pentru a confirma sarcina.

La Bless, suntem alături de gravide încă de la primii pași, prin ecografie de confirmare!

Scris de Naomy Matache, scriitor de conținut

PROGRAMEAZĂ-TE
Author Bless Categories Clinica Bless

Îngrijirea orală pentru gravide: sfaturi și riscul neglijării

Dacă se poate, îți recomandăm să efectuezi tratamentele stomatologice, în mod special pe cele majore, înainte de sarcină. În perioada preconcepțională, se vor trata toate problemele existente, iar tratamentele sunt mult mai facile, neexistând restricții. Tratamentele sunt sigure și vor fi efectuate pentru a preveni ulterioare complicații în sarcină. Detectarea și tratarea din timp a acestor probleme îți oferă liniștea că sănătatea orală este pregătită pentru perioada sarcinii. În cazul în care, pe perioada sarcinii, apar totuși afecțiuni în sfera orală, trebuie să știi că tratamentele stomatologice, care includ anestezie locală adecvată și radiografie ca investigație complementară, sunt nu doar permise, ci și recomandate în timpul sarcinii.

Cum afectează sarcina problemele orale?

Modificările hormonale din timpul sarcinii au un impact major asupra sănătății orale. Nivelurile crescute de estrogen și progesteron pot duce la modificări ale țesuturilor gingivale, crescând fluxul sangvin și sensibilitatea la inflamație. Astfel, gingiile devin mai umflate, mai fragile și pot sângera mai ușor la periaj sau folosirea aței dentare.

De asemenea, progesteronul influențează răspunsul imun local, reducând capacitatea organismului de a combate eficient bacteriile din cavitatea orală. Aceste modificări favorizează dezvoltarea plăcii bacteriene și pot crește riscul apariției gingivitei sau altor afecțiuni parodontale. În plus, dezechilibrul hormonal poate schimba compoziția florei orale, susținând înmulțirea bacteriilor implicate în inflamația gingiilor.

Ce riscăm dacă nu avem grijă de sănătatea orală în sarcină?

Boală parodontală în sarcină
O formă avansată de boală gingivală, boala parodontală poate apărea mai ușor în sarcină din cauza influențelor hormonale. Sunt afectate țesuturile de susținere ale dinților și, netratată, poate duce chiar la pierderea acestora.

Creșterea riscului de naștere prematură
Infecțiile gingivale netratate pot determina o reacție inflamatorie sistemică care este asociată cu un risc crescut de naștere prematură sau greutate mică la naștere.

Cariile dentare
Dezechilibrele hormonale și schimbările în alimentație pot favoriza apariția cariilor, mai ales dacă igiena orală nu este riguroasă. Cariile netratate pot cauza dureri, infecții și necesitatea unor tratamente complexe.

Gingivita de sarcină
Inflamația gingiilor, frecventă în timpul sarcinii, se manifestă prin roșeață, umflare și sângerări. Dacă nu este gestionată corect, gingivita poate progresa spre parodontită.

Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)
Această formațiune benignă de la nivelul gingiilor poate apărea în al doilea sau al treilea trimestru. Deși nu pune în pericol fătul, poate provoca sângerări și disconfort și necesită monitorizare stomatologică.

Pătrunderea bacteriilor orale în fluxul sanguin
În prezența inflamației gingivale sau infecțiilor, bacteriile din cavitatea orală pot ajunge în circulația sângelui, afectând indirect sănătatea sarcinii și crescând riscul unor complicații sistemice.

Cum ai grijă corect de sănătatea orală când ești gravidă?

Rutină corectă de igienă orală
Spală-te pe dinți de 2 ori pe zi, folosind o pastă de dinți cu fluor și o periuță cu peri moi. Astfel, protejezi gingiile sensibile și previi acumularea plăcii bacteriene.

Folosirea aței dentare sau a dușului bucal
Igiena completă presupune curățarea spațiilor interdentare. Ața dentară sau dușul bucal ajută la prevenirea inflamațiilor gingivale și la reducerea riscului de boală parodontală.

Protecția smalțului în cazul vărsăturilor
Dacă te confrunți cu grețuri și vărsături, nu peria dinții imediat. Clătește-ți gura cu apă sau apă de gură fără alcool și așteaptă cel puțin 30 de minute înainte de periaj pentru a proteja smalțul.

Tratamente dentare sigure în sarcină
În cazul unor afecțiuni mai severe, urmează strict recomandările stomatologului. Numai acesta poate prescrie medicamente precum antibiotice sau antiinflamatoare compatibile cu sarcina.

Consult stomatologic în sarcină
Programează o vizită la medicul stomatolog, de preferat cu experiență în îngrijirea gravidelor. Un control de rutină ajută la depistarea și tratarea din timp a problemelor ascunse, reducând riscul de complicații.

La Bless, avem un serviciu special de consiliere stomatologică dedicată femeilor însărcinate, pentru ca viitoarele mame să primească îngrijirea adecvată în această perioadă delicată.

Programează-te acum folosind butonul de mai jos!

PROGRAMEAZĂ-TE
Author Bless Categories Clinica Bless

Sindromul ovarelor polichistice: ce înseamnă pentru tine și șansa ta de a avea un copil

Ce este acest sindrom?

Sindromul ovarului polichistic, cunoscut și sub denumirea de SOP, este o tulburare hormonală frecventă care apare în perioada fertilă a vieții unei femei. Afectează între 5 și 10% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă și reprezintă una dintre cele mai des întâlnite cauze ale infertilității. Principala caracteristică a SOP este dezechilibrul hormonal, în special nivelurile crescute de androgeni; hormoni considerați în mod obișnuit ca fiind „masculini”, dar prezenți în cantități mici și în organismul feminin.

Acest dezechilibru afectează funcționarea ovarelor. În mod normal, ovarele eliberează ovocite în fiecare lună, un proces numit ovulație. În cazul SOP, acest proces este perturbat. Se formează la suprafața ovarelor multiple formațiuni mici, pline cu lichid, cunoscute sub numele de chisturi. Aceste chisturi conțin foliculi imaturi, adică ovule care nu au ajuns la maturitate și nu pot fi eliberate. Din această cauză, ovulația nu are loc în mod regulat sau lipsește complet, ceea ce duce la cicluri menstruale neregulate, prelungite sau chiar absente.

Mai mult decât o problemă ginecologică, SOP este o afecțiune complexă, cu implicații hormonale, metabolice și reproductive, care poate afecta calitatea vieții unei femei dacă nu este diagnosticată și gestionată corespunzător.

Ce simptome ne indică că avem ovare polichistice?

Simptomele pot varia de la o femeie la alta, însă trebuie să fim atente la manifestările specifice acestui sindrom în corpul nostru:

Căderea părului sau subțierea firului de păr
Multe femei cu SOP observă o subțiere a părului pe scalp, uneori în tipar similar calviției masculine.

Creșterea excesivă a părului pe față și corp
Nivelurile crescute de androgeni pot duce la apariția părului gros și închis în zone precum fața, pieptul, spatele sau fesele, un simptom cunoscut sub numele de hirsutism.

Acnee și piele grasă
Dezechilibrul hormonal poate contribui la o producție crescută de sebum, ceea ce favorizează apariția acneei, în special pe față, spate și piept.

Cicluri menstruale neregulate sau absente
Unele femei au menstruații foarte rare, cu pauze de peste 35 de zile între ele, în timp ce altele se confruntă cu sângerări abundente și prelungite. Lipsa ovulației regulate este frecventă.

Dificultăți în obținerea unei sarcini
Ovulația neregulată sau absentă reduce șansele de concepție, ceea ce face ca SOP să fie una dintre cauzele comune ale infertilității, însă nu înseamnă automat imposibilitatea obținerii unei sarcini.

Creștere în greutate sau dificultăți în menținerea greutății
Multe femei cu SOP se confruntă cu îngrășare, în special în zona abdominală, și observă că pierderea în greutate poate fi mai dificilă decât în mod normal.

Cum îți afectează șansele de a rămâne însărcinată?

Sarcina poate deveni mai greu de obținut în prezența SOP, chiar și în cazul femeilor care au menstruații aparent normale. Unul dintre motive este faptul că ovulația, atunci când are loc, nu este ușor de anticipat, iar perioadele fertile devin greu de identificat. În plus, calitatea ovulelor poate fi influențată de dezechilibrele hormonale și metabolice asociate sindromului, ceea ce scade șansele ca fertilizarea să ducă la o sarcină viabilă.

Poți rămâne, totuși, însărcinată?

Da, o sarcină este posibilă chiar și cu diagnosticul de SOP. Deși poate fi mai dificil să obții o concepție spontană, multe femei cu această afecțiune reușesc să rămână însărcinate, fie natural, fie cu sprijin medical. Cu ajutorul unui plan de tratament personalizat, conceput împreună cu medicul, șansele pot crește considerabil.

În unele cazuri, răspunsul organismului la tratamentele de stimulare poate fi imprevizibil, necesitând o abordare atent monitorizată de medicul specialist. De asemenea, este posibil ca SOP să nu fie singura cauză care afectează fertilitatea, motiv pentru care investigațiile amănunțite sunt esențiale. Chiar dacă acest diagnostic poate aduce provocări, el nu înseamnă că o sarcină este imposibilă, ci doar că, uneori, e nevoie de mai multă răbdare, ghidare și sprijin medical personalizat.

Scris de Naomy Matache, scriitor de conținut

PROGRAMEAZĂ-TE
Author Bless Categories Clinica Bless

Durerile abdominale în timpul sarcinii

Te-ai întrebat vreodată dacă durerile abdominale pe care le simți în sarcină sunt normale sau ar trebui să te îngrijoreze? Dacă ești la prima sarcină, sau ai trecut deja prin experiențe dificile, orice disconfort poate părea un semnal de alarmă. Adevărul este că durerile abdominale sunt destul de frecvente în sarcină și, de multe ori, nu indică nimic grav. Totuși, există situații în care ele pot ascunde o problemă medicală ce necesită intervenție.

Citește în continuare pentru a înțelege care sunt cele mai comune cauze, cauzele serioase și când este cazul să te prezinți de urgență la medic.

Cauze comune

În multe cazuri, aceste dureri au cauze simple și firești – iar corpul tău trece prin mai multe schimbări decât ai crede. Ca să te liniștești puțin, hai să vedem împreună care sunt cele mai frecvente motive pentru care pot apărea aceste disconforturi.

Alimentație nepotrivită sau mese prea bogate
Mâncatul în exces sau consumul unor alimente greu de digerat poate duce la dureri de burtă, mai ales într-un sistem digestiv deja sensibilizat de sarcină.

Balonare
Gazele intestinale acumulate pot provoca o senzație de presiune și durere în abdomen, fiind o problemă comună în rândul gravidelor.

Constipație
Încetinirea tranzitului intestinal, frecventă în sarcină din cauza modificărilor hormonale, poate duce la disconfort abdominal și crampe.

Tracțiunea ligamentelor rotunde
Pe măsură ce uterul crește, ligamentele care îl susțin sunt întinse. Acest lucru poate provoca dureri ascuțite sau surde în partea inferioară a abdomenului, zona inghinală sau spre șolduri.

Contracțiile Braxton-Hicks
Aceste contracții „de antrenament” pot apărea încă din al doilea trimestru de sarcină, dar sunt mai frecvente în al treilea trimestru. Sunt scurte, neregulate și pot provoca o senzație de încordare sau durere în zona abdominală.

Intoleranțe alimentare
Dacă organismul nu digeră corect anumite alimente (precum lactoza sau glutenul), pot apărea arsuri gastrice și crampe abdominale.

Implantarea ovulului fertilizat
În primele săptămâni de sarcină, crampele ușoare pot fi provocate de implantarea embrionului în mucoasa uterină — un fenomen normal, care poate fi însoțit și de spotting.

Modificări hormonale
Creșterea nivelului de progesteron poate încetini digestia și favoriza constipația, balonarea sau crampele ușoare.

Cauze grave

Care sunt cauzele care necesită intervenție medicală? Iată câteva dintre cauzele mai grave care pot sta la baza acestui tip de durere:

Avort spontan
Pierderea sarcinii poate debuta cu dureri abdominale puternice, crampe și sângerări vaginale. Apare, de obicei, în primul trimestru și necesită evaluare medicală imediată.

Dezlipirea placentei (abruptio placentae)
O urgență obstetricală care presupune separarea prematură a placentei de peretele uterin. Se manifestă prin durere abdominală severă, sângerări și uneori contracții frecvente.

Preeclampsia
Această afecțiune se caracterizează prin hipertensiune arterială și prezența proteinelor în urină. Durerea abdominală apare mai ales în partea superioară a abdomenului și poate fi însoțită de dureri de cap, tulburări de vedere și edeme.

Travaliul precoce
Dacă durerile apar înainte de săptămâna 37 de sarcină, pot semnala începutul travaliului prematur. Ele sunt însoțite adesea de presiune pelviană, contracții regulate și modificări ale secrețiilor vaginale.

Semnale de alarmă

Anumite semne care însoțesc durerile abdominale nu ar trebui niciodată ignorate. Ele pot indica faptul că în corpul tău se întâmplă ceva ce necesită intervenție medicală cât mai rapidă. Iată care sunt simptomele de alarmă pe care trebuie să le iei în serios:

Pierdere de lichid amniotic pe cale vaginală
Dacă simți o scurgere bruscă sau constantă de lichid clar, poate fi vorba de ruperea membranelor, chiar dacă nu ești încă la termen.

Amețeli sau senzație de vertij
Acestea pot indica o scădere bruscă a tensiunii sau o problemă de circulație, mai ales dacă sunt însoțite de slăbiciune sau vedere încețoșată.

Secreții vaginale modificate
Apariția unor secreții cu aspect sau culoare neobișnuită (de exemplu, maro, verzui sau cu miros neplăcut) poate semnala o infecție sau sângerare internă.

Sângerare vaginală
Orice formă de sângerare, fie ea ușoară sau abundentă, trebuie evaluată imediat, mai ales dacă este însoțită de crampe sau durere.

Urină modificată
Dacă observi urină închisă la culoare, cu sânge sau dacă resimți usturime la urinare, este posibil să fie o infecție urinară sau o altă afectiune renală.

Dureri de spate intense și constante
Spre deosebire de disconfortul obișnuit din sarcină, durerile de spate persistente și severe pot semnala travaliul prematur sau alte complicații.

Contracții regulate și tot mai dureroase
Dacă ai contracții care nu cedează la odihnă sau medicamente și devin din ce în ce mai frecvente, e posibil să fi intrat în travaliu — chiar dacă nu ești încă la termen.

Febră și/sau vărsături
Febra poate semnala o infecție, iar voma însoțită de durere abdominală intensă poate indica o urgență medicală, cum ar fi o apendicită sau o infecție digestivă.

Greață persistentă
Deși greața este frecventă în sarcină, dacă este intensă, apare brusc sau se agravează însoțită de alte simptome, poate fi semnul unei complicații.

Dacă ai vreunul din aceste semne, cel mai recomandat este să apelezi la specialistul în medicină materno-fetală care îți monitorizează sarcina.

Scris de Naomy Matache, scriitor de conținut

PROGRAMEAZĂ-TE
Author Bless Categories Clinica Bless

Ce trebuie să știi despre preeclampsie: simptome, cauze și riscuri pentru mamă și copil

Ce este preeclampsia și când apare această complicație a sarcinii

Preeclampsia este o complicație serioasă a sarcinii care poate avea efecte severe pentru mamă, cât și pentru dezvoltarea fătului. În mod obișnuit, apare după a 20-a săptămână de sarcină, însă poate surveni și după naștere, caz în care vorbim despre preeclampsie postpartum. Această afecțiune unică sarcinii umane este considerată o urgență medicală obstetricală și necesită monitorizare atentă.

Se manifestă prin creșterea tensiunii arteriale (peste 140/90 mm Hg) și prezența de proteine în urină (proteinurie), semne care indică un stres major asupra organismului matern. Deși poate debuta într-o formă ușoară, preeclampsia poate evolua rapid către forme severe, punând în pericol viața gravidei și a fătului.

În România, statisticile arată că între 4% și 6% dintre gravide dezvoltă preeclampsie, cu riscuri crescute atunci când apare în al doilea trimestru.

Deoarece poate afecta funcționarea rinichilor, ficatului, creierului și placentei, singura soluție definitivă pentru oprirea evoluției preeclampsiei este nașterea, indiferent dacă sarcina a ajuns la termen sau nu.

Cauzele și factorii de risc ai preeclampsiei

Deși cauza exactă a preeclampsiei nu este pe deplin cunoscută, specialiștii consideră că aceasta are la bază o combinație de factori genetici, vasculari, hormonali și imunologici. Una dintre cele mai acceptate teorii este că preeclampsia pornește de la o dezvoltare anormală a placentei – organul care asigură nutriția fătului.

Când vasele de sânge care alimentează placenta sunt mai înguste decât ar trebui și nu răspund corect la semnalele hormonale, fluxul sangvin este redus, ceea ce poate declanșa o reacție inflamatorie sistemică în corpul gravidei.

Factorii de risc pentru apariția preeclampsiei pot fi împărțiți în câteva categorii importante:

  • Factori medicali preexistenți – hipertensiunea arterială cronică, diabetul zaharat (tip 1, tip 2 sau gestațional), boli renale și tulburări autoimune, precum lupusul eritematos sistemic, cresc semnificativ riscul de preeclampsie.
  • Factori obstetrici – sarcinile multiple (gemeni, tripleți), sarcinile obținute prin fertilizare in vitro, sarcina molară sau diferențele mari de timp între două sarcini (peste 10 ani) sunt toate asociate cu o incidență mai mare a acestei afecțiuni.
  • Predispoziție genetică și stil de viață – un istoric familial de preeclampsie, vârsta maternă peste 35 de ani și obezitatea în sarcină sunt considerați factori de risc importanți.
  • Mecanisme imune și vasculare – disfuncțiile la nivelul sistemului imunitar, precum și problemele circulatorii care afectează uterul, pot contribui la apariția preeclampsiei, prin limitarea oxigenării și hrănirii fătului.

Simptomele preeclampsiei în sarcină: semne timpurii și manifestări severe

În fazele incipiente nu produce durere și poate evolua fără semne evidente. Unul dintre cele mai comune semnale de alarmă este creșterea tensiunii arteriale în sarcină, însă, fiind adesea asimptomatică, poate trece neobservată fără monitorizări regulate. Alte simptome de preeclampsie includ dureri de cap persistente, în special în zona cefei, tulburări de vedere, amețeli și greață, iar în cazurile severe pot apărea dureri intense în partea superioară a abdomenului (sub coaste, în dreapta), dificultăți de respirație și umflături bruște ale feței, mâinilor sau picioarelor.

Diagnostic

Pentru un diagnostic corect, sfatul nostru este să te duci la medicul în medicină materno-fetală, care te va ghida spre un diagnostic corect. El îți va indica să faci:

În funcție de caz, medicul poate sugera și alte investigații neinvazive.

Riscurile preeclampsiei

Netratată sau nemonitorizată corespunzător, afectează fluxul de sânge către placentă, reducând aportul de oxigen și nutrienți esențiali pentru dezvoltarea bebelușului. În cazurile severe, poate duce la complicații ce necesită intervenție medicală de urgență. Gravidele diagnosticate cu preeclampsie sunt considerate a avea o sarcină cu risc crescut, necesitând supraveghere constantă.

Iată care sunt principalele riscuri asociate preeclampsiei:

  • Restricție de creștere intrauterină – fătul nu primește suficienți nutrienți și oxigen, ceea ce duce la o dezvoltare întârziată. Din această cauză, va avea și greutate mai mică decât în mod normal la naștere. 
  • Naștere prematură – preeclampsia severă poate impune inducerea nașterii înainte de termen.
  • Sindromul HELLP – o complicație severă, care afectează ficatul și coagularea sângelui.
  • Greutate mică la naștere – din cauza afectării placentei, copilul se poate naște cu greutate sub cea normală.
  • Scăderea lichidului amniotic – care poate afecta dezvoltarea pulmonară și protecția fătului.
  • Dezlipirea prematură a placentei (abruptio placentae) – o urgență obstetricală care poate pune în pericol viața ambilor.
  • Moarte fetală intrauterină – în cazuri rare, dar extrem de grave.
  • Eclampsia – manifestată prin convulsii, o formă extremă și periculoasă de preeclampsie.

Desi poate incepe cu aparente inofensive, este cert ca nu merita stresul usor complicatii atat de grave. De aceea, este cel mai indicat sa ai sarcina monitorizata de catre un specialist in medicina materno-fetala.

Ce poți face?

Riscul pentru preeclampsie se poate evalua la 11–14 săptămâni prin testul de screening combinat, astfel încât să se poată administra tratament profilactic prin aspirină în doze mici. Se recomandă monitorizarea frecventă a tensiunii arteriale și efectuarea analizelor, o dietă echilibrată, alături de hidratare și un stil de viață liniștit.

Pentru o sarcină în siguranță, ai grijă de tine și de bebelușul tău încă de la primele semne. Programează-te la unul dintre specialiștii noștri!

Cu grijă, experiență și un plan personalizat de îngrijire, putem fi alături de tine pas cu pas, pentru ca tu să ai parte de o sarcină liniștită și un bebeluș sănătos.

PROGRAMEAZĂ-TE
Author Bless Categories Clinica Bless

Ecocardiografia fetală: ce este, când se face și de ce este esențială în sarcină

Ce este ecocardiografia fetală și de ce este importantă?

Ecocardiografia fetală este o investigație imagistică avansată, realizată în timpul sarcinii, care permite evaluarea detaliată a inimii fătului.Folosind ultrasunete, această ecografie specială oferă imagini în timp real ale structurii și funcției inimii bebelușului încă din săptămânile 12-14 de sarcină.

Prin identificarea malformațiilor cardiace congenitale înainte de naștere, ecocardiografia fetală ajută în planificarea intervențiilor medicale sau chirurgicale imediat după naștere. Astfel, șansele de supraviețuire și calitatea vieții nou-născutului cu afecțiuni cardiace grave pot fi semnificativ îmbunătățite.

Această examinare este indicată mai ales în cadrul ecografiei de morfologie fetală din trimestrul al doilea (săptămânile 20-24), cât şi transabdominal în trimestrul I, dar poate fi recomandată și în funcție de alți factori materni sau fetali.

Când este recomandată ecocardiografia fetală?

Ecocardiografia fetală devine esențială în anumite situații care pot sugera un risc crescut pentru malformații cardiace congenitale. În general, indicațiile pentru această investigație se pot grupa în cinci mari categorii:

  • Factori de risc matern – Dacă viitoarea mamă suferă de afecțiuni precum diabet zaharat de tip 1, lupus, fenilcetonurie sau a contractat infecții precum rubeola în timpul sarcinii, medicul poate recomanda evaluarea inimii fătului. De asemenea, vârsta maternă înaintată, consumul de alcool, droguri sau administrarea unor medicamente cu potențial teratogen (ex. tratamente pentru epilepsie sau acnee) pot justifica necesitatea unei ecografii cardiace fetale.
  • Istoric familial sau antecedente obstetricale – În cazul în care există un istoric familial de boli cardiace congenitale sau dacă o sarcină anterioară s-a soldat cu nașterea unui copil cu afecțiuni ale inimii, se recomandă monitorizarea atentă a dezvoltării cardiace în sarcina actuală.
  • Semnale de alarmă în timpul sarcinii – Ritm cardiac fetal anormal observat la o ecografie de rutină, prezența altor malformații fetale sau rezultate anormale la testele genetice și amniocenteză pot constitui motive pentru recomandarea unei ecocardiografii fetale detaliate. De asemenea, sarcinile obținute prin fertilizare in vitro sunt monitorizate mai atent, inclusiv prin această investigație.
  • Sarcini obtinute prin fertilizare – Procedurile de reproducere asistată pot crește riscul anumitor anomalii congenitale, inclusiv al celor cardiace.
  • Sarcini gemelare monocoriale – În cazul gemenilor care împart aceeași placentă, riscul de complicații cardiace este mai mare, inclusiv al sindromului de transfuzie feto-fetal.

Cum se realizează ecocardiografia fetală – metode de examinare

Ecocardiografia fetală poate fi efectuată prin două metode principale, în funcție de stadiul sarcinii și de calitatea imaginilor necesare pentru evaluarea inimii fătului: ecografia abdominală și ecografia transvaginală.

  • Ecografia abdominală – Este cea mai frecvent utilizată metodă, în special în trimestrele doi și trei de sarcină. Se aplică un gel conductor pe abdomenul gravidei, iar un transductor cu ultrasunete este mișcat pe suprafața pielii. Acesta transmite unde sonore și captează ecourile reflectate de structurile interne, oferind imagini în timp real ale inimii fătului. Medicul specialist analizează aceste imagini pentru a observa eventualele malformații cardiace congenitale sau anomalii funcționale.
  • Ecografia transvaginală – Este preferată în stadiile incipiente ale sarcinii, între săptămânile 12 și 14, când inima fătului este foarte mică. Această metodă implică introducerea unei sonde cu ultrasunete în vagin, ceea ce permite obținerea unor imagini mai clare și detaliate. Este deosebit de utilă atunci când poziția fătului sau alți factori, cum ar fi grosimea țesutului abdominal, limitează calitatea imaginii obținute prin metoda abdominală.

De multe ori, viitorii părinți nu merg la consult specializat pentru cardiologie fetală, riscând să nu afle despre posibilele complicații ale micuțului. Deși un diagnostic poate părea înfricoșător, el va ajuta în vederea planificării unui tratament corect.

Dacă medicul recomandă această procedură, este esențial ca viitoarea mamă să o efectueze într-un centru specializat, pentru a beneficia de cele mai bune condiții și de expertiza necesară.

La Bless, dispunem de un medic specializat în ecocardiologie fetală, care îți poate spune sigur dacă inima bebelușului este sănătoasă sau dacă prezintă afecțiuni congenitale.

Scris de Naomy Matache, scriitor de conținut

PROGRAMEAZĂ-TE
1 2 3