Testul de sarcină – Cum funcționează și când să îl faci

Primul pas spre confirmare unei sarcini este, de cele mai multe ori, testul de sarcină. Ușor de utilizat acasă, acesta este o metodă practică și rapidă pentru a verifica prezența hormonului hCG – o substanță produsă de organism la scurt timp după implantarea ovulului fecundat în uter. Prezența acestui hormon în urină semnalează începutul sarcinii, iar testele moderne îl pot detecta chiar și la câteva zile după fertilizare.

Indiferent de tipul testului, este important să știi când să îl folosești pentru a obține un rezultat cât mai precis.

Când ar trebui făcut un test de sarcină pentru un rezultat corect?

Pentru a obține un rezultat corect, nu este suficient doar să ai la îndemână un test, ci și să știi când să îl folosești. Momentul testării influențează direct acuratețea rezultatului, motiv pentru care este esențial să ții cont de mai mulți factori, nu doar de întârzierea menstruației.

De exemplu, chiar dacă testele moderne pot detecta sarcina la câteva zile după concepție, specialiștii recomandă, în general, efectuarea testului la aproximativ 14 zile de la contactul sexual neprotejat sau din ziua în care menstruația ar fi trebuit să apară.

Pentru femeile cu cicluri neregulate, momentul optim poate varia și mai mult — de aceea, se recomandă să aștepți până în ziua 37 sau mai mult pentru a evita rezultate inexacte. Reține că o întârziere a ciclului menstrual nu indică întotdeauna o sarcină; poate fi influențată și de stres, schimbări hormonale sau stilul de viață.

Momentul zilei contează

Un alt detaliu care poate face diferența este ora din zi la care alegi să faci testul. Dimineața devreme, când urina este mai concentrată, șansele ca testul să detecteze hormonul hCG sunt mai mari, în special în primele zile după concepție. Totuși, multe teste actuale sunt suficient de sensibile pentru a fi eficiente și în alte momente ale zilei, mai ales dacă sunt folosite la câteva zile după întârzierea menstruației.

Cum funcționează testul de sarcină

Testele de sarcină din urină detectează prezența hormonului hCG (gonadotropina corionică umană), care începe să fie produs la câteva zile după concepție, în urma implantării ovulului fecundat în mucoasa uterină. Aceste teste conțin anticorpi specializați care recunosc și se leagă de hCG, dacă acesta este prezent în urină. În momentul în care urina intră în contact cu zona reactivă a testului, anticorpii declanșează o reacție chimică vizibilă, sub forma unei linii colorate sau a unei schimbări de culoare. Unele teste includ și o linie de control care confirmă că testul a fost utilizat corect.

Rezultatul apare, de regulă, în aproximativ 3 minute. Dacă nivelul de hCG este sub 5 mIU/ml, testul va indica un rezultat negativ. Majoritatea testelor de sarcină din comerț sunt calibrate pentru a detecta concentrații de hCG de peste 20–25 mIU/ml, valori care pot sugera o posibilă sarcină. Acuratețea testelor de sarcină poate ajunge până la 99%, însă aceasta depinde de momentul testării (ideal, la câteva zile după întârzierea menstruației), de modul corect de utilizare și de valabilitatea produsului. După un rezultat pozitiv, este util să folosești un calculator de sarcină pentru a estima săptămâna de gestație și data probabilă a nașterii.

Cum se face corect un test de sarcină

Indiferent de tipul testului de sarcină pe care îl alegi, modul corect de utilizare este esențial pentru un rezultat precis. Iată care sunt pașii de bază:
Pasul 1: Verifică termenul de valabilitate
Înainte de orice, asigură-te că testul nu este expirat. Un test cu termenul depășit poate oferi un rezultat fals sau neclar.
Pasul 2: Folosește prima urină a dimineții
Pentru o acuratețe cât mai mare, este recomandat să faci testul dimineața, când nivelul hormonului hCG este cel mai concentrat în urină.
Pasul 3: Aplică urina conform instrucțiunilor
În funcție de model, testul se poate introduce direct sub jetul de urină, se poate scufunda într-un recipient cu urină sau se adaugă câteva picături într-o zonă special marcată. Citește întotdeauna instrucțiunile de pe ambalaj pentru a evita greșelile.
Pasul 4: Așteaptă timpul indicat pe prospect
Rezultatul apare, de regulă, în 3-5 minute. Nu interpreta testul prea devreme sau prea târziu, deoarece poate duce la un rezultat inexact.

Cum interpretezi corect rezultatul testului de sarcină

Rezultatul unui test de sarcină poate apărea sub forma a două linii, a unui simbol „+” sau, în cazul testelor digitale, ca un mesaj clar: „însărcinată” sau „nu ești însărcinată”. Este important să citești rezultatul în intervalul de timp menționat în instrucțiuni, de obicei între 3 și 10 minute. După această perioadă, testul își pierde acuratețea și poate oferi informații înșelătoare. În cazul unui rezultat negativ, dar menstruația întârzie în continuare, este indicat să repeți testul sau să ceri sfatul unui ginecolog.

Testul a ieșit pozitiv?

Dacă rezultatul este pozitiv sau neclar, cel mai sigur este să mergi la medic pentru un test de sânge sau o ecografie de confirmare a sarcinii, care îți va spune cu certitudine dacă sarcina există. Împreună cu medicul tău, poți stabili un plan corect pentru monitorizarea sarcinii.

Morfologia fetală de trimestrul II – Când și de ce să o faci

Morfologia de trimestrul II este una dintre cele mai importante ecografii în evoluția unei sarcini, fiind realizată, de obicei, între săptămânile 19 și 24, cu o recomandare optimă în jurul săptămânii 22. Această investigație imagistică permite o evaluare amănunțită a structurii și anatomiei fătului, oferind informații utile despre modul în care acesta se dezvoltă. Specialistul în medicină materno-fetală va putea analiza în detaliu organele interne, trunchiul, membrele, fața, coloana vertebrală și alte componente importante ale corpului fetal. Practic, vei afla aspectele care pot influența evoluția sarcinii.

Deși mulți părinți doresc aflarea sexului copilului, această morfologie fetală are rolul de a detecta eventuale malformații congenitale și de a verifica dacă sarcina evoluează în parametri normali.

De ce este important să faci morfologia fetală de trimestrul II

După cum am precizat mai sus, această morfologie oferă o privire de ansamblu detaliată asupra stării de sănătate a fătului, permițând echipei medicale să identifice din timp orice afecțiune gravă. În unele cazuri, poate fi decisivă în evitarea unei intervenții care nu este necesară, precum o cezariană pentru un făt cu o anomalie incompatibilă cu viața sau o sarcină care necesită întrerupere terapeutică. De asemenea, informațiile obținute pot influența locul și momentul nașterii, mai ales dacă se impune prezența unei echipe medicale specializate sau a unor echipamente speciale.

Pe lângă partea medicală, morfologia de trimestrul II are un impact major și asupra echilibrului emoțional al părinților. Cunoașterea stării reale a copilului, chiar și în cazurile mai dificile, oferă claritate și timp pentru luarea unor decizii bine informate. Dacă apar suspiciuni sau diagnostice, pot înțelege mai bine contextul și se pot pregăti psihologic pentru eventualele provocări. În același timp, un rezultat favorabil contribuie la reducerea anxietății și la o experiență a sarcinii mai liniștită.

1. Detectarea anomaliilor congenitale și genetice

Această ecografie poate identifica un număr mare de malformații grave, precum:

  • Defecte de tub neural (ex: spina bifida)
  • Probleme cardiace structurale
  • Malformații ale creierului și coloanei vertebrale
  • Anomalii abdominale sau renale
  • Sindroame genetice (suspectate prin semne indirecte ecografice)

2. Monitorizarea dezvoltării fetale

Morfologia de trimestrul 2 permite o evaluare detaliată a:

  • Dimensiunilor și proporțiilor corporale
  • Formării organelor interne (inimă, rinichi, plămâni, stomac, vezică)
  • Dezvoltării sistemului osos și a membrelor
  • Aspectului feței și coloanei vertebrale

Această analiză poate indica dacă fătul crește armonios sau dacă există întârzieri de dezvoltare.

3. Evaluarea altor aspecte esențiale ale sarcinii

Pe lângă examinarea fătului, ecografia oferă și informații importante despre:

  • Numărul de fetuși
  • Poziția și inserția placentei
  • Volumul lichidului amniotic
  • Eventualul risc de naștere prematură

Cât durează şi cum decurge consultația pentru morfologia fetală de trimestrul II?

Consultația pentru morfologia fetală de trimestrul II durează între 30 și 45 de minute. În acest timp, medicul ecografist examinează cu atenție structurile materno-fetale, utilizând o sondă ecografică aplicată pe abdomenul gravidei. Fiecare organ, membru și segment corporal al fătului este analizat în detaliu, pentru a evalua dacă dezvoltarea se încadrează în limitele normale pentru vârsta gestațională.

În funcție de rezultate, medicul poate recomanda investigații suplimentare sau un tratament medicamentos adecvat stadiului sarcinii.

La Bless, acordăm o atenție deosebită acestei monitorizări, afectuând morfologii fetală pentru sarcini normale, cât și sarcini complicate, cum ar fi sarcinile multiple. Astfel, reușim să tratăm gravidele și bebelușii în mod eficient.

Pentru monitorizarea sarcinii tale alături de specialiști în medicină materno-fetală cu stagii în Anglia, te așteptăm la un consult!

Cum se poate implica tatăl în sarcină?

În multe cazuri, rolul tatălui în perioada sarcinii este perceput ca fiind unul pasiv, limitat la a oferi sprijin mamei. Unii tați glumesc spunând că, în această perioadă, singura lor responsabilitate reală este aceea de „șofer”, cel care o va conduce pe viitoarea mamă la clinici și spitale.

Sarcina nu este doar o călătorie fizică pentru mamă, ci și una emoțională și psihologică pentru ambii părinți. Sprijinul tatălui poate avea un impact major asupra stării de bine a mamei, dar și asupra relației de cuplu și asupra legăturii timpurii cu copilul.

Fii prezent la controalele medicale

Una dintre cele mai importante modalități prin care un tată se poate implica activ în sarcină este participarea la controalele medicale. Deși, tradițional, această etapă este percepută ca fiind responsabilitatea exclusivă a mamei, prezența ta poate avea un impact major asupra stării ei emoționale și a legăturii pe care începi să o construiești cu copilul vostru.

Faptul că ești alături de partenera ta la ecografii și consultații nu doar că îi oferă un sprijin emoțional, dar îți permite și ție să fii martor la evoluția copilului. Vei putea vedea primele imagini ale bebelușului, auzi primele sale bătăi de inimă și observa dezvoltarea sa pas cu pas. Aceste momente contribuie și la consolidarea conexiunii tale cu viitorul vostru copil.

În plus, participarea activă la controale îți oferă oportunitatea de a adresa întrebări medicului, de a înțelege mai bine schimbările prin care trece partenera ta și de a te implica în deciziile legate de sarcină și naștere. Întrebările și preocupările tale primesc răspuns direct de la specialiști, ceea ce te ajută să te simți mai pregătit pentru noul rol de părinte.

Este important de menționat că prezența tatălui la controalele medicale este un drept și un aspect tot mai încurajat de sistemele de sănătate moderne. Nu ești doar un însoțitor, ci un partener activ.

Pregătește camera copilului

Amenajarea camerei copilului este un moment special, plin de entuziasm, în care viitorii părinți își pot exprima bucuria și creativitatea. De obicei, mamele sunt cele care se ocupă cu pasiune de detaliile estetice – alegerea pătuțului, a culorilor pereților, a elementelor decorative și a jucăriilor care vor umple spațiul micuțului. Însă, în această etapă, rolul tatălui este esențial.

Există multe aspecte practice ale amenajării camerei copilului care necesită atenția și implicarea ta. Construirea pătuțului, asamblarea mobilierului sau montarea unor elemente de siguranță sunt sarcini care îți revin în mod natural. Poate fi vorba și de supravegherea lucrărilor atunci când sunt realizate de o echipă, pentru a te asigura că totul este instalat corect și în siguranță.

Oferă suport fizic

Pe măsură ce sarcina avansează, corpul partenerei tale trece prin schimbări care pot face anumite activități mai dificile sau incomode. Aici poți oferi sprijin fizic – preia sarcinile care necesită efort, cum ar fi ridicarea obiectelor grele, mutarea mobilei, transportul cumpărăturilor sau curățenia mai solicitantă. De asemenea, un masaj relaxant la sfârșitul zilei poate face minuni pentru disconfortul ei fizic, reducând tensiunea musculară și oboseala.

Proactivitate la naștere

Nașterea este un moment intens pentru mamă si e nevoie de implicarea ta activă. Ascultă dorințele partenerei tale legate de acest proces și asigură-te că echipa medicală le ia în considerare, desigur, ținând cont și de recomandările specialiștilor pentru siguranța ei și a copilului. Totodată, poți prelua rolul de „purtător de cuvânt” al familiei – vei fi cel care ține legătura cu rudele și prietenii nerăbdători să afle vești, să organizeze vizitele și să ofere sprijin. Partenera ta va fi epuizată, iar faptul că tu te ocupi de această comunicare o va ajuta să se concentreze pe refacere și pe primele momente prețioase alături de bebeluș.

Pentru programări la specialiști de top în medicină materno-fetală, fă click aici. Te așteptăm!

Cum te pregătești să devii mamă

În luna martie sărbătorim mamele! Acestea protejează viitoarea generație, aduc căldură în familie, oferă alinare și ghidează pașii celor mici către viitor. Mamele creează acea experiență pentru copii în care totul este sigur, liniștit și lipsit de griji.

Deși experiența de a crește un copil este fascinantă și plină de momente de neuitat, puțin se vorbește despre procesul de a deveni mamă. Dincolo de bucuria și entuziasmul unei noi vieți, acest drum vine cu transformări profunde, atât emoționale, cât și fizice. Gravidele trec printr-un carusel de emoții – de la fericire și nerăbdare la îngrijorare.

Pe lângă aceasta, sarcina presupune și numeroase schimbări fizice, vizite regulate la medic, analize de bază și pregătiri pentru naștere.

Astăzi, vrem să vă oferim câteva sfaturi practice pentru acest eveniment semnificativ din viața voastră.

Mergi regulat la controale prenatale

Pentru a asigura o evoluție sănătoasă atât pentru mamă, cât și pentru copil, recomandăm să mergi regulat la controalele efectuate de un specialist în medicină materno-fetală. Acestea, inclusiv ecografiile morfologice pentru trimestrele I, II și III, permit identificarea timpurie a eventualelor malformații fetale, evaluarea riscurilor pentru anomalii genetice și detectarea complicațiilor precum preeclampsia sau restricția de creștere intrauterină.

Această ramură medicală este revoluționară pentru femeile însărcinate cu afecțiuni cronice (diabet, boli cardiovasculare, neurologice) sau care dezvoltă probleme în timpul sarcinii. Printr-o monitorizare atentă și intervenții adecvate, se pot preveni și gestiona riscurile asociate, contribuind la o evoluție optimă a sarcinii și la siguranța ambilor pacienți – mamă și copil.

Această monitorizare regulată îți permite să ai liniștea că totul decurge normal și, în cazul unei complicații, vei primi cât de curând tratamentul corespunzător. Liniștea pe această cale te ajută să te concentrezi pe celelalte aspecte ale călătoriei.

Nu renunța la cercul social

În timpul sarcinii, multe viitoare mame se retrag treptat din cercul de prieteni, crezând că nu mai au timp sau energie pentru interacțiuni sociale. Totuși, menținerea unei vieți sociale active contribuie la calitatea vieții. Singurătatea crește semnificativ riscul depresiei postnatale.

Fă un efort și aranjează-ți programul astfel încât să rămâi conectată cu prietenii și familia.

Fă un plan pentru începutul perioadei postnatale

Gândește-te la sprijinul de care vei avea nevoie și cine ar putea să-ți fie alături. Unele mame preferă să aibă ajutorul unui membru apropiat al familiei, fie pentru sfaturi, fie pentru a le ușura sarcinile zilnice, astfel încât să se poată concentra pe recuperare și îngrijirea bebelușului.

Dacă intenționezi să angajezi o bonă sau o persoană care să te ajute, începe căutările din timp. Procesul de selecție poate dura, iar unele agenții au liste de așteptare, așa că organizarea prealabilă îți va oferi mai multă liniște odată ce bebelușul ajunge acasă.

Totodată, discută cu partenerul despre cum veți împărți responsabilitățile. Primele luni pot fi solicitante pentru amândoi, iar stabilirea unor așteptări clare și a unui plan de implicare va face tranziția mai lină și va asigura un echilibru în noul vostru ritm de viață.

Nu fii perfecționistă

Multe viitoare mame își creează așteptări rigide despre cum ar trebui să decurgă sarcina, nașterea și primele luni alături de bebeluș. De la mituri despre alimentație și somn până la presiunea de a respecta un anumit program de alăptare, există o mulțime de reguli pe care femeile le iau drept literă de lege. În realitate, fiecare experiență este unică, iar lucrurile nu vor merge întotdeauna conform planului.

Adevărata provocare nu este să urmezi un scenariu prestabilit, ci să înveți să te adaptezi la ceea ce îți cere corpul și la nevoile bebelușului tău. Acceptarea schimbărilor și renunțarea la perfecționism te vor ajuta să te bucuri mai mult de această călătorie, fără să percepi ajustările inevitabile ca pe niște eșecuri. Ele nu definesc valoarea ta ca mamă.

La Bless, vrem să te ajutăm cât de mult putem pe cale medicală pentru a parcurge sarcina cu cât mai puțin stres. Specialiștii noștri au pregătire riguroasă pentru a face față oricărei complicații pe timpul sarcinii.

Fă-ne o vizită și asigură-ți o sarcină mai liniștită!

Importanța odihnei în sarcină

Deși sarcina ar trebui să fie o perioadă liniștită, viața modernă nu ne oferă întotdeauna posibilitatea unui ritm lent, relaxant. Știm că multe femei jonglează cu numeroase responsabilități, de la cele de familie până la cele aferente locului de muncă. Tocmai de aceea, dorim să aducem în atenția viitoarelor mămici un subiect deosebit de important: odihna în timpul sarcinii.

În acest articol, ne propunem să îți oferim câteva sfaturi pentru a menține o stare odihnită.

De ce să prioritizăm odihna în sarcină?

Este absolut normal ca femeile însărcinate, în special în primele 12 săptămâni, să se simtă obosite sau chiar epuizate. Schimbările hormonale din această perioadă pot provoca senzații de oboseală extremă, greață și schimbări emoționale. Pentru a face față acestor provocări, este recomandat sa pui relaxarea și refacerea pe primul loc.

Efectele lipsei de somn nu se limitează la perioada sarcinii, ci pot persista și în perioada postpartum. Acumularea oboselii din timpul sarcinii poate reduce capacitatea de a face față cerințelor intense ale maternității. Cel mai adesea, proaspetele mămici care au avut parte de odihnă adecvată în perioada sarcinii gestionează mai eficient stresul și oboseala primelor luni cu bebelușul. Cele care intră în perioada postpartum obosite și care se confruntă cu nopți nedormite sunt mult mai vulnerabile depresiei postnatale.

Sfaturi pentru o sarcină cât mai odihnitoare

Fă sport zilnic

Mișcarea ușoară, cum ar fi plimbările sau yoga, ajută la eliberarea endorfinelor, care îți îmbunătățesc starea de spirit și reduc stresul. Recomandăm practicarea unui sport cel puțin 30 de minute pe zi, în ritmul în care gravida se simte bine.

Dormi suficient

Gravidele ar trebui să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte. Adulții se odihnesc cel mai bine între orele 10 și 12 noaptea și atunci când urmează un program constant de somn.

Urmează o dietă echilibrată și sănătoasă

O alimentație bogată în magneziu (legume verzi, nuci, cereale integrale) ajută la relaxare și îmbunătățirea somnului. Alimentele cu calciu (produse lactate) susțin melatonina, iar cele cu triptofan (curcan, ouă) îmbunătățesc calitatea somnului. Grăsimile omega-3 din pește și semințele de in sunt benefice pentru sănătatea creierului și dezvoltarea fătului. De asemenea, pentru a menține starea constantă de energie, evită mesele bogate în carbohidrați.

Crează un mediu prielnic pentru odihnă

Asigură-te că dormitorul tău este răcoros, întunecat și liniștit, pentru a încuraja un somn cât mai profund și relaxant.

Cere ajutorul

Evită să faci totul singură și cere ajutorul familiei pentru treburile zilnice.
Prin urmarea câtorva indicații simple, tu și bebelușul tău puteți parcurge sarcina în mod relaxat, calm, cu o stare mentală sănătoasă și echilibrată.

 

Nașterea Prematură – Cauze şi Simptome

Nașterea prematură, caracterizată prin venirea pe lume a unui copil înainte de 37 de săptămâni de sarcină, este o provocare majoră pentru sănătatea publică, atât la nivel global, cât și în România. Sarcina la termen durează aproximativ 40 de săptămâni, iar cu cât copilul este născut mai devreme, cu atât riscurile pentru a dezvolta complicatii sunt mai mari.

Care sunt statisticile în România?

În România, în 2021, rata de prematuritate a fost de 8,3% din totalul celor 180.735 de nașteri, afectând anual peste 30.000 de părinți. Fenomenul rămâne constant de peste un deceniu, cu o rată de prematuritate ridicată, între 8-10%, care pune presiune semnificativă pe sistemul de sănătate, atât din punct de vedere financiar, cât și al resurselor umane.

Cauze

Există anumiți factori care pot contribui la declanșarea unei nașteri premature.

  • Incompetenta cervico-istmica (Colul uterin este prea slab pentru a susține sarcina)
  • Ruperea prematură a membranelor
  • Probleme placentare
    • Insuficiență placentară
    • Placenta praevia
    • Placenta accreta
    • Desprinderea prematură a placentei
  • Afecțiuni medicale: Anumite condiții, precum preeclampsia sau diabetul, pot impune inducerea nașterii înainte de termen.
  • Sarcini multiple: Sarcinile cu gemeni, tripleți sau mai mulți copii au un risc mai mare de nastere prematura.

Semnele și simptomele travaliului prematur sunt variate și trebuie monitorizate cu atenție. Printre acestea se numără:

  • Contracții frecvente: Senzații de strângere abdominală care apar repetat, sunt din ce în ce mai intense și mai dese
  • Ruperea membranelor: Poate fi o scurgere bruscă sau continuă de lichid, indicând că sacul amniotic s-a rupt.
  • Schimbări în secrețiile vaginale: Apariția unui „dop” de mucus, scurgeri cu sânge sau lichid, sau o modificare a consistenței, fie că devin apoase, mucoase sau cu sânge.
  • Presiune pelviană: O senzație de presiune în pelvis, ca și cum bebelușul ar împinge în jos.
  • Dureri abdominale și simptome digestive: Crampe în zona inferioară a abdomenului, însoțite uneori de diaree, greață sau vărsături.
  • Durere lombară constantă: O durere surdă în zona inferioară a spatelui care nu dispare.

Recomandăm să consultați imediat un medic dacă observați aceste semne. În cazul unei alarme false, este mai bine să primiți asigurări de la personalul medical decât să ignorați posibile simptome ale travaliului prematur.

Complicații de sănătate ale bebelușului

Nașterea prematură expune bebeluşul la numeroase riscuri de sănătate, deoarece multe organe vitale, cum ar fi creierul, plămânii și ficatul, sunt încă în proces de dezvoltare în ultimele săptămâni de sarcină.

Complicațiile asociate pe care copilul le poate avea sunt:

  • Greutate scăzută la naștere și dificultăți respiratorii, plămânii fiind adesea insuficient dezvoltați.
  • Probleme de vedere și riscuri crescute pentru afecțiuni motorii, cum ar fi paralizia cerebrală.
  • Risc de întârzieri intelectuale și probleme de dezvoltare ce afectează abilitățile fizice, învățarea și aptitudinile sociale.
  • Afecțiuni respiratorii pe termen lung, cum ar fi astmul și displazia bronhopulmonară (BPD), care pot cauza dificultăți respiratorii durabile.
  • Tulburări de comportament și de sănătate mintală: Copiii născuți prematur pot prezenta un risc crescut pentru ADHD, anxietate și depresie pe termen lung.

De cele mai multe ori, copiii născuți prematur pot avea o viață normală și sănătoasă. În unele cazuri, în special când se naște foarte devreme, copilul va necesita o monitorizare atentă și sprijin suplimentar în dezvoltare.

Pentru a te asigura că micuțul tău se dezvoltă normal și sănătos, îți recomandăm să mergi regulat la medicul tău curant și să urmezi un plan de sănătate stabilit de acesta. La clinica materno-fetală Bless dispui de expertiza medicilor specialiști, care supraveghează atent atât sarcinile cu dezvoltare complet normală, cât și cazurile complexe.

Pune sănătatea copilului pe primul loc și fă o programare în clinică!

Cancerul de sân și sarcina

Cancerul mamar este cea mai frecventă formă de cancer ce apare la femei. Deși este mai des întâlnit la vârste înaintate, aproximativ 1 din 7 cazuri apar sub vârsta de 45 ani.

Cât de des este întâlnit în sarcină?

Deși este cea mai frecventă formă de cancer care afectează starea de graviditate, incidența sa rămâne relativ scăzută. Această situație delicată se întâlnește la aproximativ 1 din 3000 de femei însărcinate sau care au născut recent. Datele actuale arătând că sarcina nu influențează rata de succes a tratamentului.

Dificultăți în depistare

În perioada sarcinii, alăptării sau în primele luni după naștere, sânii suferă modificări fiziologice semnificative, cauzate de modificările hormonale, făcând dificilă detectarea unor eventuale formațiuni suspecte. Densitatea țesutului mamar crește, reducând acuratețea mamografiilor în depistarea bolii. Aceste schimbări pot întârzia diagnosticul bolii, astfel încât, de multe ori, cancerul de sân este depistat într-un stadiu mai avansat la femeile gravide, lăuze sau proaspăt mămici.

Pași pentru depistare

Diagnosticarea cancerului mamar în perioada sarcinii implică o serie de investigații specifice, menite să depisteze cât mai precoce eventualele formațiuni suspecte. În cazul depistării unei formațiuni nodulare prin autopalpare, viitoarea mamă trebuie să se adreseze medicului specialist.

Examinarea clinică a sânilor de către un medic specialist reprezintă primul pas și ar trebui să facă parte din rutina examenului medical. Aceasta este urmată de ecografii sau mamografii cu doze minime de radiații și protecție abdominală, investigații care nu afectează dezvoltarea fătului. Rezultatele pot părea inițial neconcludente din cauza modificărilor fiziologice ale sânilor în sarcină, biopsia țesuturilor rămânând procedura esențială pentru confirmarea sau infirmarea prezenței celulelor canceroase. Aceasta presupune prelevarea unei cantități mici de țesut tumoral prin puncție cu ac fin. Analiza histopatologică amănunțită oferă apoi diagnosticul cert și stabilește cea mai potrivită conduită terapeutică.

Tratament

Abordarea terapeutică în cazul cancerului mamar descoperit în timpul sarcinii este multidisciplinară, din echipă făcând parte: chirurgul ginecolog, obstetricianul, oncologul, geneticianul, specialistul în medicină materno-fetală și neonatologul. Schema de tratament se va stabili în funcție de mai mulți factori cum ar fi stadiul bolii, tipul de tumoare, vârsta sarcinii etc.

Opțiunile includ tratament chirurgical, radioterapie și/sau chimioterapie.

Tratamentul chirurgical se poate realiza în orice perioadă a sarcinii dacă există indicație, iar tipul acestuia (excizia locală sau mastectomia) se va alege astfel încât să fie cea mai bună alegere în funcție de particularitățile cazului.

Radioterapia, dacă este indicată, se va realiza după naștere. În ceea ce privește chimioterapia, aceasta se poate efectua pe parcursul sarcinii după 13 săptămâni, acest tratament va fi oprit cu aproximativ 2-3 săptămâni înainte de naștere.

Cum afectează sarcina

Deși cancerul mamar apărut în timpul sarcinii poate reprezenta o provocare diagnostică și terapeutică, nu există dovezi că afectează dezvoltarea fătului sau îl predispune la apariția unor tumori maligne pe viitor. Boala mamei nu se poate transmite copilului prin placentă, iar studiile nu au evidențiat un caracter mai agresiv al acestui tip de cancer comparativ cu cel depistat în afara perioadei de graviditate. Pe parcursul tratamentului este necesară monitorizarea sarcinii de către specialistul în medicină materno-fetală, pentru evaluarea creșterii și stării de bine a fătului.

În ceea ce privește momentul nașterii, cele mai multe gravide ce au primit tratament pe parcursul sarcinii vor putea duce sarcina la termen, în lipsa altor complicații, și pot naște natural dacă situația obstetricală o permite.

Cancerul și alăptarea

Decizia de a alăpta în perioada în care urmezi tratament pentru cancerul mamar trebuie luată în urma unei discuții cu medicul curant. Specialistul vă va putea oferi un răspuns personalizat în privința compatibilității alăptării cu terapia prescrisă și momentul optim pentru inițierea sau reluarea acesteia. De regulă, în cazul administrării chimioterapiei, hormonoterapiei sau a terapiilor țintite se recomandă întreruperea alăptării, deoarece substanțele medicamentoase trec în lapte și pot afecta sugarul. Totuși, în funcție de schema de tratament, este posibil ca alăptarea să fie doar suspendată temporar, cu reluarea ei ulterior finalizării curei și obținerii avizului medical favorabil.

sport sarcina

Sportul în sarcină – mituri și beneficii

Sportul în perioada sarcinii este încă un subiect controversat pentru multe gravide. Multe viitoare mame nu știu dacă este recomandat să facă efort fizic sau nu și, în caz afirmativ, ce tipuri de activități sunt sigure pentru a nu pune în pericol sarcina. Însă, venim cu vești bune: sportul nu numai că este benefic pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Cu cât ești mai activă și în formă în această perioadă, cu atât mai ușor te vei adapta la schimbările din corpul tău și la creșterea în greutate.

Un stil de viață activ te va ajuta, de asemenea, să faci față mai bine procesului de naștere. Dovezile științifice arată că femeile care practică exerciții fizice în timpul sarcinii au mai puține probleme în trimestrul al treilea și în travaliu.

În acest articol, îți vom oferi câteva mituri des crezute de către gravide, beneficiile sportului în sarcină și câteva exerciții pe care le poți efectua în siguranță.

Mituri

Deși sunt multe mituri legate de practicarea sportului în perioada prenatală, există câteva destul de comune. 

  •  Trebuie să eviți exercițiile abdominale

În realitate, exercițiile abdominale sunt benefice, ne ajută în procesul de naștere ulterior, cât și în buna desfășurare a sarcinii. Ele facilitează dezvoltarea sănătoasă a uterului, îmbunătățește postura și susțin organele pelvine.

  •  Nu poți face sport în sarcină, decât dacă ai făcut și înainte

Chiar dacă ai fost sedentară până acum, poți începe practicarea exercițiilor fizice în sarcină. Ghidurile de sănătate recomandă minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână pentru femeile gravide.

  •  Sportul crește riscul unei nașteri premature

Nu există dovezi că practicarea exercițiilor fizice de intensitate moderată în sarcini fără complicații poate declanșa o naștere prematură. Dimpotrivă, un stil de viață activ ajută la gestionarea stresului, îmbunătățește somnul și starea de spirit a viitoarelor mame.

  •  Nu te poți antrena cu greutăți

Atât timp cât sunt respectate anumite reguli de siguranță, ridicarea de greutăți ușoare poate fi benefică în timpul sarcinii. Antrenamentul de forță ajută la menținerea tonusului muscular, îmbunătățește postura și pregătește corpul pentru efortul fizic al travaliului. Bineînțeles, nu recomandăm antrenamentul cu greutăți mari, fără supraveghere.

Beneficii

Gravidele active au parte de numeroasele beneficii ale sportului, cum ar fi starea bună pe aceasta o aduce, prevenția complicațiilor cum ar fi diabetul gestațional, nivelul crescut de energie, digestia îmbunătățită, și multe altele. Însă, sunt câteva beneficii pe care ne dorim să punem accentul:

  •  Reducerea durerilor

Pe măsură ce burtica crește, corpul tău suferă modificări pentru a face loc bebelușului. Aceste schimbări pot cauza dureri de spate și disconfort în zona pelviană. Întărirea mușchilor abdominali poate preveni și atenua aceste dureri frecvente în sarcină.

  •  Îmbunătățirea somnului

Multe viitoare mame se confruntă cu dificultăți în a adormi sau au un somn agitat. Practicarea regulată a exercițiilor fizice moderate (dar nu prea aproape de culcare) poate crește calitatea somnului și te va ajuta să te trezești mai odihnită.

  •  Circulația îmbunătățită

Mișcarea regulată stimulează sistemul cardiovascular, crescând fluxul de sânge către placentă și asigurând un aport optim de nutrienți pentru făt. Totodată, o condiție fizică bună te va ajuta să faci față mai ușor efortului nașterii.

  •  Recuperarea mai rapidă după naștere

Cu cât ai făcut mai mult sport pe perioada sarcinii, cu atât vei reveni mai repede la forma fizică de dinainte. Studiile arată că femeile active își reiau mult mai ușor activitățile obișnuite după naștere, indiferent de tipul de naștere.

Sfaturi utile

Dacă ești însărcinată și vrei să practici sport, îți recomandăm să urmezi câteva sfaturi simple.

  • Hidratează-te corespunzător
  • Fă o pauză când simți că ai dificultăți de respirație
  • Evită activitățile cu risc de cădere
  • Poartă încălțăminte și îmbrăcăminte lejeră, care nu te restricționează
  • Consultă-te cu medicul tău pentru a vedea dacă poți face sport
  • Consideră un program special pentru gravide

Exerciții Indicate

Gravidele au multe alegeri când vine vorba de sport. Vă recomandăm exercițiile cu intensitate redusă și plăcute, cum ar fi înotul, yoga prenatal, pilates, ciclismul de interior, mersul pe jos, gimnastica.

Acidul folic și rolul lui în sarcină 

Acidul folic este forma sintetică a folatului, cunoscut și sub denumirea de vitamina B9. Acesta are un rol esențial în organismul nostru, contribuind considerabil la formarea și multiplicarea celulelor, mai ales a globulelor roșii, cât și la sintetizarea și repararea ADN-ului.

În timpul sarcinii, nevoia de folat crește semnificativ, deoarece corpul gravidei trece prin transformări majore și multiplicarea celulelor se produce într-un ritm accelerat.

Rolul în sarcină

În timpul sarcinii, acidul folic contribuie la dezvoltarea tubului neural, ce începe să se formeze încă din primele etape ale sarcinii, între zilele 21 și 28 de la concepție, din tubul neural dezvoltându-se creierul și coloana vertebrală. Folatul participă la sinteza nucleotidelor, componente cheie în ADN și ARN, asigurând astfel replicarea eficientă a ADN-ului în timpul formării tubului neural.

Riscurile deficitului de acid folic

În sarcină, deficitul de acid folic contribuie la creșterea riscului de apariție a anomaliilor de tub neural care sunt malformații congenitale severe ale creierului și coloanei vertebrale (acranie, anencefalie, spina bifida). Administrarea suplimentelor cu acid folic, în special înainte de sarcină și la începutul acesteia, reduce riscul dezvoltării malformațiilor congenitale cu până la 75%. Deoarece aceste defecte apar încă din primele săptămâni ale sarcinii, de multe ori înainte ca femeia să realizeze că este însărcinată, este recomandat ca viitoarea mamă să înceapă administrarea suplimentelor cu acid folic cu aproximativ 3 luni înainte de concepție (în cazul unei sarcini planificate) și să continue până la 12 săptămâni de sarcină. Atât în perioada de preconcepție, cât și pe durata sarcinii, doza recomandată este de 400 de micrograme pe zi.

În cazul în care există în antecedente sarcini cu anomalii ale tubului neural, doza de acid folic recomandată este de 5 miligrame/zi timp de 3 luni pre și postconcepțional.

Folatul este benefic nu numai în dezvoltarea fătului, cât și în starea de bine a mamei. Folatul previne anemia, care este comună în timpul sarcinii, stările de greață și oboseala, cât și complicații ale sarcinii cum ar fi preeclampsia.

Semne de carență

Pentru a te asigura că ai un nivel optim de folat  în organism, este cel mai recomandat să faci un test în acest scop. Un nivel optim este de 4,6 – 34,8 ng/mL. Însă, te sfătuim să fii atentă la câteva semne care ar putea indica un deficit, cum ar fi:

  • lipsa apetitului
  • iritabilitate crescută
  • piele palidă
  • dificultate în respirație
  • dificultate în concentrare
  • memorie slabă
  • lipsa energiei
  • pierderea în greutate

Surse alimentare

Pe lângă suplimentele recomandate, este indicat să ai o dietă bogată în alimente cu conținut ridicat de vitamina B9. Aceasta este prezentă în legume de culoare verde închis, fructe, însă și în surse alimentare de origine animală. Astfel, include în dieta ta:

  • legume: broccoli, spanac, fasole verde, linte, kale, varză
  • fructe: citrice (portocale, lămâi, grapefruit), banane, avocado, papaya
  • surse animale: ouă, ficat

Pe lângă sursele alimentare menționate, acidul folic se găsește și în produse fortifiate, precum cereale integrale, pâine, paste făinoase și alte produse din făină. Obținerea aportului recomandat de acid folic prin combinarea unei diete echilibrate cu suplimente, în cazul în care este necesar, este esențială pentru a menține niveluri optime în organism în sarcină.

Alăptarea la sân: beneficii și recomandări

În medicină, prima săptămână a lunii august este dedicată alimentației la sân. Pentru o nouă mămică, acest moment este unul fascinant, un prim pas în creșterea copilului, ce nu numai hrănește micuțul, ci și formează o legătură mult mai strânsă între cei doi. Laptele matern este hrana cea mai potrivită pentru un nou-născut, fiind foarte bogată în nutrienții necesari în primele 6 luni de viață. Alăptarea este unul din subiectele cele mai discutate după nașterea bebelușului și, în acest articol, ne propunem să îți vorbim despre câteva beneficii cheie care vin în urma acesteia, dar și să îți oferim câteva sfaturi.

Beneficiile alăptării

Beneficii pentru bebeluș

Reduce riscul anumitor afectiuni

Bebelușii alăptați la sân au un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta anumite afecțiuni, pe termen scurt și lung. Printre aceste afecțiuni numărăm diabet, obezitate, hipercolesterolemie, alergii, rahitism, boli carențiale, astm, boli tiroidiene autoimune, meningită, tulburări gastro-intestinale, eczemă infantilă, sindromul de moarte subită a sugarului (SIDS).

De asemenea, laptele matern conține imunoglobuline, proteine care ajută în dezvoltarea unui sistem imunitar puternic, ajutând micuțul să lupte eficient împotriva bolilor și infecțiilor cu care intră în contact, inclusiv infecții ORL și gastrice.
Beneficii nutriționale

Laptele matern este cea mai bogată hrană pe care bebelușul o poate primi, având nutrienții necesari în cantitatea potrivită. Este bogat în vitamine, în mod special vitaminele A, B2, B12, C și D. Conține calciu, esențial în primii ani de viață pentru a forma un sistem osos sănătos. Are conținut optim de fier, care îi protejează împotriva anemiei feriprive, una din cele mai dese afecțiuni în rândul copiilor. De asemenea, conține cantitatea potrivită de proteine, acizi grași și lactoză pentru procente ideale de proteine, grăsimi și carbohidrați. Bineînțeles, conține apă pentru hidratare, cu mențiunea că sarea este în cantitate redusă, pentru a proteja rinichii.

Avem și factori non-nutritivi care sunt esențiali în creșterea organismului, cum ar fi enzime, hormoni, factori de creștere și factori antimicrobieni.

Bebelușii care sunt alăptați sunt mai dezvoltați mental

Datorită nutrienților pe care îi conține, laptele matern ajută în dezvoltarea cognitivă normală a bebelușilor. Conform Institutului Național de Sănătate, bebelușii hrăniți la sân au un IQ, coeficient de inteligență, mai mare decât bebelușii hrăniți la biberon, dar și SI mai mare, care reprezintă coeficientul de inteligență socială.

Beneficii pentru mamă

Hrănirea de la sân nu reduce riscul de formare a anumitor afecțiuni doar în rândul copiilor, dar și în rândul mamelor. Astfel, mamele care alăptează au un risc mai mic de a suferi de cancer la sân, cancer ovarian, diabet, hipertensiune arterială, artrită, boli cardiace, dar și depresia postnatală.

De asemenea, s-a demonstrat că acestea experimentează o hemoragie mai mică după naștere și uterul lor revine la mărimea lui normală mult mai repede, datorită conținutului de oxitocină care se secretă în timpul alăptării, care promovează contracțiile uterine și reduce sângerarea.

Bineînțeles, este recunoscut faptul că aceasta ajută noua mămică în procesul de a reduce greutatea. O mamă care alăptează va arde 500 de calorii pe zi pentru a produce laptele.

Ajută la formarea legăturii emoționale

Nu trebuie să trecem peste beneficiile emoționale pe care această hrănire le oferă mamei și copilului. Cum am menționat mai sus, alăptarea produce oxitocină, un hormon care ajută la formarea legăturii psihice dintre mamă și copil. Acest hormon încurajează iubirea, încrederea, atașamentul dintre cei doi. Bineînțeles, avem și contactul apropiat care facilitează alăptarea, care ajută atașamentul profund să se formeze.

Recomandări

– Începe prin a hrăni nou-născutul la cerere

– Evită, pe cât posibil, alăptarea mixtă (sân și biberon)

– Evită să oferi bebelușului alte lichide cum ar fi apa sau ceai

– Evită consumul de medicamente și alcool

– Caută o poziție confortabilă, atât pentru tine, cât și pentru bebeluș

Deși este un act cât se poate de natural, nu este ușor pentru toate mamele. În funcție de caz, fiecare mamă se poate confrunta cu câte o problemă diferită, de la insuficiența de lapte până la bebelușul care respinge laptele. Pentru a te asigura că hrănești micuțul corect, caută îndrumarea medicului.