Ce este preeclampsia și când apare această complicație a sarcinii

Preeclampsia este o complicație serioasă a sarcinii care poate avea efecte severe pentru mamă, cât și pentru dezvoltarea fătului. În mod obișnuit, apare după a 20-a săptămână de sarcină, însă poate surveni și după naștere, caz în care vorbim despre preeclampsie postpartum. Această afecțiune unică sarcinii umane este considerată o urgență medicală obstetricală și necesită monitorizare atentă.

Se manifestă prin creșterea tensiunii arteriale (peste 140/90 mm Hg) și prezența de proteine în urină (proteinurie), semne care indică un stres major asupra organismului matern. Deși poate debuta într-o formă ușoară, preeclampsia poate evolua rapid către forme severe, punând în pericol viața gravidei și a fătului.

În România, statisticile arată că între 4% și 6% dintre gravide dezvoltă preeclampsie, cu riscuri crescute atunci când apare în al doilea trimestru.

Deoarece poate afecta funcționarea rinichilor, ficatului, creierului și placentei, singura soluție definitivă pentru oprirea evoluției preeclampsiei este nașterea, indiferent dacă sarcina a ajuns la termen sau nu.

Cauzele și factorii de risc ai preeclampsiei

Deși cauza exactă a preeclampsiei nu este pe deplin cunoscută, specialiștii consideră că aceasta are la bază o combinație de factori genetici, vasculari, hormonali și imunologici. Una dintre cele mai acceptate teorii este că preeclampsia pornește de la o dezvoltare anormală a placentei – organul care asigură nutriția fătului.

Când vasele de sânge care alimentează placenta sunt mai înguste decât ar trebui și nu răspund corect la semnalele hormonale, fluxul sangvin este redus, ceea ce poate declanșa o reacție inflamatorie sistemică în corpul gravidei.

Factorii de risc pentru apariția preeclampsiei pot fi împărțiți în câteva categorii importante:

  • Factori medicali preexistenți – hipertensiunea arterială cronică, diabetul zaharat (tip 1, tip 2 sau gestațional), boli renale și tulburări autoimune, precum lupusul eritematos sistemic, cresc semnificativ riscul de preeclampsie.
  • Factori obstetricisarcinile multiple (gemeni, tripleți), sarcinile obținute prin fertilizare in vitro, sarcina molară sau diferențele mari de timp între două sarcini (peste 10 ani) sunt toate asociate cu o incidență mai mare a acestei afecțiuni.
  • Predispoziție genetică și stil de viață – un istoric familial de preeclampsie, vârsta maternă peste 35 de ani și obezitatea în sarcină sunt considerați factori de risc importanți.
  • Mecanisme imune și vasculare – disfuncțiile la nivelul sistemului imunitar, precum și problemele circulatorii care afectează uterul, pot contribui la apariția preeclampsiei, prin limitarea oxigenării și hrănirii fătului.

Simptomele preeclampsiei în sarcină: semne timpurii și manifestări severe

În fazele incipiente nu produce durere și poate evolua fără semne evidente. Unul dintre cele mai comune semnale de alarmă este creșterea tensiunii arteriale în sarcină, însă, fiind adesea asimptomatică, poate trece neobservată fără monitorizări regulate. Alte simptome de preeclampsie includ dureri de cap persistente, în special în zona cefei, tulburări de vedere, amețeli și greață, iar în cazurile severe pot apărea dureri intense în partea superioară a abdomenului (sub coaste, în dreapta), dificultăți de respirație și umflături bruște ale feței, mâinilor sau picioarelor.

Diagnostic

Pentru un diagnostic corect, sfatul nostru este să te duci la medicul în medicină materno-fetală, care te va ghida spre un diagnostic corect. El îți va indica să faci:

În funcție de caz, medicul poate sugera și alte investigații neinvazive.

Riscurile preeclampsiei

Netratată sau nemonitorizată corespunzător, afectează fluxul de sânge către placentă, reducând aportul de oxigen și nutrienți esențiali pentru dezvoltarea bebelușului. În cazurile severe, poate duce la complicații ce necesită intervenție medicală de urgență. Gravidele diagnosticate cu preeclampsie sunt considerate a avea o sarcină cu risc crescut, necesitând supraveghere constantă.

Iată care sunt principalele riscuri asociate preeclampsiei:

  • Restricție de creștere intrauterină – fătul nu primește suficienți nutrienți și oxigen, ceea ce duce la o dezvoltare întârziată. Din această cauză, va avea și greutate mai mică decât în mod normal la naștere. 
  • Naștere prematură – preeclampsia severă poate impune inducerea nașterii înainte de termen.
  • Sindromul HELLP – o complicație severă, care afectează ficatul și coagularea sângelui.
  • Greutate mică la naștere – din cauza afectării placentei, copilul se poate naște cu greutate sub cea normală.
  • Scăderea lichidului amniotic – care poate afecta dezvoltarea pulmonară și protecția fătului.
  • Dezlipirea prematură a placentei (abruptio placentae) – o urgență obstetricală care poate pune în pericol viața ambilor.
  • Moarte fetală intrauterină – în cazuri rare, dar extrem de grave.
  • Eclampsia – manifestată prin convulsii, o formă extremă și periculoasă de preeclampsie.

Desi poate incepe cu aparente inofensive, este cert ca nu merita stresul usor complicatii atat de grave. De aceea, este cel mai indicat sa ai sarcina monitorizata de catre un specialist in medicina materno-fetala.

Ce poți face?

Riscul pentru preeclampsie se poate evalua la 11–14 săptămâni prin testul de screening combinat, astfel încât să se poată administra tratament profilactic prin aspirină în doze mici. Se recomandă monitorizarea frecventă a tensiunii arteriale și efectuarea analizelor, o dietă echilibrată, alături de hidratare și un stil de viață liniștit.

Pentru o sarcină în siguranță, ai grijă de tine și de bebelușul tău încă de la primele semne. Programează-te la unul dintre specialiștii noștri!

Cu grijă, experiență și un plan personalizat de îngrijire, putem fi alături de tine pas cu pas, pentru ca tu să ai parte de o sarcină liniștită și un bebeluș sănătos.